Cuvinte româneşti pe care nu le înţeleg cei mai mulţi români. Ce sunt „păpuşii” şi de ce poate fi Banatul fruntaş la numărul de „şloguiţi”

Recunoscuţi în toată ţara pentru mândria lor, bănăţenii au un motiv serios să fie făloşi: graiul bănăţean. Extrem de bogat şi diversificat, graiul bănăţean, care diferă de la o zonă la alta a Banatului încântă urechile celor care îl aud pentru prima dată şi le trezeşte puternice sentimente celor care s-au mutat de la sat, la oraş, de exemplu.

Un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare, germane şi ale altor popoare migratoare, graiul bănăţean este extrem de variat. De altfel, portalul banattera are chiar şi un dicţionar al cuvintelor în grai bănăţean, iar profesorul Viorel Boldureanu, cel mai renumit specialist în grai bănăţean, a scris cărţi întregi pe această temă. Specialiştii care au analizat graiul bănăţean au sesizat, aşadar, că pe lângă cuvintele specifice acestei zone şi care nu se regăsesc în alte regiuni, există şi cuvinte preluate din limba literară şi pronunţate în grai specific bănăţean.

Un exemplu în acest sens este substantivul „papuc”, la plural „papuci”. În grai bănăţean „papcul” este „păpuc”, când sunt mai multe picioare de bănăţeni e nevoie de „păpuşi”. „„S-au format din acelaşi cuvânt care există şi în limba literară, unde înseamnă încălţăminte pentru casă. În Banat înseamnă şi pantofi de stradă. Se mai spune pentru acelaşi obiect şlarfi sau şlarpi. Sunt diferenţa foarte mari şi sunt foarte multe diferenţieri pentru că sunt sate în care diferă cuvintele dintr-o zonă în alta a satului”, a spus profesorul Boldureanu.

Un alt exemplu de transformare a limbii literare în grai bănăţean este „cafea”, căreia bănăţenii îi zic „cafă”. „De exemplu, cafea, pronunţată cafa, vine de la turci prin filieră sârbească. Cuvântul aferim vine din limba turcă modernă. Receptată în Banat, unde a fost stăpânire turcească, cuvântul aferem înseamnă acces de furie.  În Muntenia, unde stăpânirea turcească a fost blândă, aferim înseamnă un cuvânt de slavă”, a mai explicart profesorul cunoscut pentru emisiunile tv sau radio realizate în grai bănăţean. Profesorul, cu nume de scenă Uica Niţă sau Colă a lu’ Tutubă, a mai dat şi exemple ale altor cuvinte transformate de bănăţeni. Astfel, prepoziţia „din” devine la bănăţeni „dân” sau „gin”. De asemenea, bănăţenii de la sat nu se circulă cu „maşina”, ci cu  „măşâna” sau „mărşâna”. În plus, bănăţenii nu prăjesc brânza (o mâncare specifică Banatului de munte) în „tigaie”, ci în „ciganii”.

Bolile bănăţenilor, tratate cu bumbi de la apotecă

Profesor universitar şi realizator al rubricii „Să învăţăm să vorbim şi să scriem româneşte”, de la Radio Timişoara,  Marcel Tolcea a dedicat o emisiune bolilor pe care le au bănăţenii, toate spuse în grai bănăţean. „Bănăţeanul atunci când e obosit până la limita epuizării spune că e mălăxât. În cazul în care e cuprins de beceşug, adică de boală, ar trebui să meargă la apotecă (n.r. farmacie) să îşi ia medicamente. Bumbi, cum ar veni, dacă i se prescriu tablete. În sens generic, bănăţeanul le spune medicamentelor midruţânuri sau miluţânuri. În privinţa diverselor simptome ale bolilor, Doamne fereşte de ele, unele dintre ele au denumiri interesante: astupala defineşte şi dificultatea respiratorie, şi astmul”, a explicat profesorul Marcel Tolcea.

Glumind, în cadrul aceleiaşi rubrici, profesorul timişorean a arătat că bănăţenii sunt fruncea la numărul de „şloguiţi”. „Prin şlog bănăţeanul înţelege persoana lovită de paralizie. De ce o asemenea poziţie fruntaşă? Fiindcă bănăţeanul e gospodar, creşte porci, consumă şuncă şi clisă şi găteşte cu unsoare, adică untură de porc. Parcă vă aud că aţi şuşcăit câta, adică aţi oftat puţin”, le-a mai transmis Marcel Tolcea ascultătorilor.