Cum petrec Ramadanul musulmanii din Timişoara care locuiesc printre dărâmaturi
0În Timişoara trăieşte o comunitate musulmană care numără aproximativ 5.000 de persoane. În ultima perioadă, comunitatea s-a mărit cu refugiaţii şi solicitanţii de azil. Cu toţii au intrat în postul Ramadanului
În Timişoara trăieşte cea mai mare comunitate musulmană din România, după Bucureşti. Pe lângă cei aproximativ 5.000 de islamişti mai vechi sau mai noi au apărut şi migranţii care au forţat graniţa în ultimul an. Unii stau în adăposturile Poliţiei de Frontieră şi ale Centrului de Tranzit, alţii locuiesc în centrele de carantină sau în diferite spaţii închiriate în Timişoara, iar în jur de 200 stau pur şi simplu în stradă sau în clădiri abandonate.
Pentru toţi musulmanii, marţi, 13 aprilie, a început Ramadanul; perioada de curăţire, în care, cât e ziua de lungă, ţin post total. Le este permisă mâncarea doar după apusul Soarelui şi până la răsărit. Prin suportul comunităţii timişorene, migranţii nu se simt abandonaţi în această perioadă.
„Pentru imigranţii care se află la Timişoara, acest post e o dovadă de sacrificu foarte, foarte mare. E dificil pentru noi să înţelegem. Oamenii cărora le distribuim mâncare zilnic, ţin alimenteşe până după rugăciunea de seară. E o provocare pentru ei să celebreze o sărbătoare atât de sacră, în condiţii deloc prielnice. Puteţi să vă imaginaţi ce magie ar avea şi pentru noi dacă am petrece Paştele în clădiri abandonate, departe de casă. Dar ei se roagă şi pentru noi şi ne mulţumesc pentru ajutorul pe care-l primesc. E un motiv de empatie şi pentru timişoreni”, a declarat Flavius Ilioni Loga, coodonatorul grupului Logs, care este implicat în ajutorarea migranţilor.
Fără rugăciuni la moschee din cauza pandemiei
Având în vedere restricţiile impuse la nivel local din cauza pandemiei de coronavirus, musulmanii nu se pot întâlni în acest an la moschea de pe strada Ştefan Stâncă.
“În această perioadă trebuie să ne aducem aminte de oamenii săraci, de cei care nu au ce mânca. Îi avem acum, la Timişoara, pe aceşti refugiaţi care nu au nimic. Unii nici nu au unde să doarmă. Le oferim sprijin, haine, alimente, medicamente. Din păcate, din cauza restricţiilor nu putem ţine rugăciuni la moschee. În timpul săptămânii oamenii, nu mai au voie să iasă din casă după ora 22.00, iar în weekend după ora 20.00. Rugăciunea obişnuită începe după 22.00. În fiecare an, de Ramadam, pregăteam mâncare în curtea moscheii. Veneau şi refugiaţi. Dar anul acesta nu se mai poate face nici asta”, a declarat Alim Sawfan, imamul de la moscheea din Timişoara, un egiptean care locuieşte în România de aproape 30 de ani.
„Sunt obligaţi să ajutăm aceşti oameni”
Comunitatea musulamă din Timişoara este în aceste zile alături de refugiaţii care se află pe drumuri.
“Noi, musulmanii, avem o lună sfântă, care este Ramadanul. Este luna curăţirii sufleteşti, luna iertării, împăcării şi iubirii. Iar această lună este şi perioada în care ne gândim şi la semenii noştri. În toată lumea, musulmanii se aşează la aceeaşi oră la masă, pentru a arăta că nu există diferenţă între cel sărac şi cel bogat. Noi facem pachete şi mergem la familii sărace. Este şi cazul refugiaţilor care se află acum la Timişoara. Noi i-am ajutat şi înainte, am strâns ajutoare. Suntem obligaţi să ajutăm aceşti oameni. Nu sunt lăsaţi singuri”, a declarat doctorul Ziad al Massalmeh, preşedintele Asociaţiei Siria Libră din Timişoara.
Numai în 2020, în România s-a înregistrat un număr record de solicitări de azil: peste 6.200, în condiţiile în care până anul trecut numărul azilanţilor din ţara noastră, veniţi în decursul a mai multor ani, nu depăşea 4.500.
Vă recomandăm să mai citiţi: Mitropolitul Banatului a donat peste 250 de kilograme de legume şi fructe imigranţilor din Timişoara
Poliţia Locală din Timişoara: Sunt nefondate acuzaţiile de rele tratamente asupra migranţilor
Locul unde migranţii de pe străzi sunt trataţi omeneşte. „Am făcut mâncare cu toată dragostea” VIDEO