Statueta de la Mărăşeşti plimbată în toate comunele pentru strângerea de fonduri. S-a decis atunci construirea unui muzeu
0În 1927, membrii Societăţii „Mărăşeşti” împreună cu autorităţile localităţii au luat hotărârea de a realiza o statuetă în vederea strângerii de fonduri pentru refacerea oraşului istoric.
Istoricul Gabriel Sarcină arată că localitatea Mărăşeşti a fost puternic afectată de luptele din Primul Război Mondial. Acesta a precizat că statueta se dorea drept un îndemn pentru refacerea oraşului, fiind realizată de resturile obuzelor:
„Fără a mai sta mult pe gânduri s-au mobilizat şi au luat decizia de a turna o statuetă în vederea strângerii de fonduri necesare refacerii oraşului istoric. În esenţă, această statuetă reprezenta „(...) soldatul român încordat şi cu arma în mână (...) strigând duşmanului: - Înapoi! Pe aici nu se trece”!
Statueta a fost confecţionată din «(...) resturile de obuze – vă poftesc cu deferenţă să vă reamintiţi în ce context şi din care material a fost confecţionată coroana primului rege al României, Carol I (1866-1914)? – şi din pământul adunat de pe câmpurile udate cu sânge ale Mărăşeştilor şi ale regiunilor vecine”.
Statueta avea 70 de centimetri
Toate comunele din România au primit o solicitare scrisă în vederea achiziţionării unei astfel de statuete. „Dorinţa mărăşeştenilor era ca după achiziţionare fiecare statuetă să fie expusă în toate Primăriile comunale din România Mare, «la loc de onoare, ca o icoană». (...) Am găsit doar documentul în care Primăria comunei Ioneşti-Gorj a primit o astfel de solicitare. În fondul respectiv există şi un fel de carte poştală care ne arată în mărime mirabolanta statuetă de 70 de cm“, susţine istoricul.
Muzeu din banii colectaţi
Banii colectaţi urmau să fie folosiţi pentru ridicarea unui muzeu. „Solicitarea de achiziţionare a statuetei a fost însoţită şi de un «Program pentru refacerea şi formarea localităţii istorice Mărăşeşti». Se preconiza, ca din banii subscrişi, să se ridice «un muzeu în care să se întrebuinţeze toate trofeele, armele şi maşinile întrebuinţate de duşmani în lupta lor desperată pentru a impune lumii voinţa lor nesăbuită». Totodată, muzeul urma să găzduiască şi «o bibliotecă care va coprinde tot ce s-a scris despre războiul nostru de întregire»“!.