Spionii lui Ştefan cel Mare. Modul în care a folosit domnitorul informaţiile pentru a-şi învinge adversarii
0Domnitorul Ştefan cel Mare îşi dezvoltase o reţea bine pusă la punct de spioni în cele mai importante locuri, astfel că multe dintre victoriile reuşite au fost obţinute ca urmare a unor strategii întocmite în urma informaţiilor primite.
Ştefan cel Mare a aflat prima dată importanţa informaţiilor în privinţa stategiei unei bătălii în victoria obţinută în „Codrii Crasnei“ asupra oastei poloneze, la 6 septembrie 1450. Atunci, oastea poloneză nu a fost luată prins surprindere, aşa cum plănuise domnitorul moldovean, ca urmare a trădării unui boier. Cu toate acestea, lupta a fost câştigată datorită vitejiei oştenilor.
Această luptă i-a fost pildă lui Ştefan cel Mare, care îşi dezvoltase o reţea de spioni. „Iscoadele sale se aflau pestetot, informându–l la timp de orice acţiune împotriva sa sau aMoldovei. Păstrarea secretului era unul dintre factorii hotărâtori şi pentru adversarii domnului“, arată istoricul Eugen Şendrea în lucrarea „Pe urmele lui Ştefan cel Mare“
Victoria fulgerătoare de la Cetatea Brăilei
Victoria fulgerătoare, bazată pe informaţiile obţinute din interior şi a unei strategii construită corespunzător, a fost cea de la Cetatea Brăilei. „Radu cel Frumos n–a putut schiţa niciun gest de apărare. Aceasta n-ar fi fost posibil fără ajutorul negustorilor din Braşov, care îi trimit lui Ştefan „arme şi îngăduie oamenilor acestuia să vină la Braşov, unde culeg informaţii în legătură cu mişcările muntenilor. Încă din noiembrie 1474, Ştefan aduna informaţii despre pregătirile turceşti“, se arată în studiul „Pe urmele lui Ştefan cel Mare“.
„Am mai aflat prin iscoadele noastre despre vrăjmaşii creştinătăţii“
Şi înfrângerea turcilor din bătălia de la Vaslui este bazată tot pe o strategie a lui Ştefan cel Mare, care a avut grijă şi ca informaţiile să nu le parvină duşmanilor.
Cu toate acestea, la 26 iunie, Ştefan le-a scris solilor săi din Ungaria: „Şi despre turci aşa să ştiţi că iscoadele noastre ne–au povestit acestea... Am mai aflat prin iscoadele noastre despre vrăjmaşii creştinătăţii, despre necredincioşii turci, că vin împotriva noastră. Şi din nou ne–a venit veste temeinică că turcii vin spre noi, împotriva noastrăşi împotriva ţării noastre şi pe apă şi pe uscat”.
Folosea informaţia şi în lupta diplomatică
Braşovenii au fost aliaţii domnitorul moldovean, trimiţând-i mereu ştiri. Armurierul Mihai a fost unul dintre oamenii de legătură care mergea să-i prezinte informaţii despre turci.
Legătura cu Braşiovul era una strânsă. Mai mult decât atât, Ştefan cel Marea folosea informaţiile obţinute şi într-un scop diplomatic. „La 5 ianuarie 1477, braşovenii îi dau din nou «ştiri». Iscoadele sunt active la Veneţia, dar şi din Ţara Românească. În 1479, 1480, 1481, informaţiile între braşoveni şi domnul Moldovei devin tot mai dese. Războiul informaţiilor continuă. Ştefan nu–i scapă dinochi nici pe poloni. Află de tratativele din 1494 desfăşuratela Levocea ale regelui Ioan Albert cu fraţii săi, desfăşurate «în cel mai mare secret». În faţa unui iminent pericol din partea Poloniei, Ştefan nu stă cu mâinile în sân în faţa unei primejdii atât de mari şi apelează chiar la turci, scriindu–le: «Avem oameni trimişi ca iscoade pentru a obţine veşti. Orice ştiri vor aduce, ele vor fi în grabă făcute cunoscute înaltului Prag»“, menţionează istoricul Eugen Şendrea.