Ziua Limbii Române, sărbătorită în Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești

Ziua Națională a Limbii Române se sărbătorește, în fiecare an, la 31 august. Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011 și semnată de 166 de parlamentari de la toate partdiele politice.

În Dâmbovița, autoritățile au decis că Ziua Națională Limbii Române va fi sărbătorită, miercuri, 3 august, de la ora 16.00, la Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, în Curtea Domnească din Târgoviște, loc în care sunt expuse o serie de lucrări extrem de valoroase pentru țara noastră.

Evenimentul este organizat în colaborare cu profesorii de limba și literatura română, Florentin Gheorghe și Dorina Enache, din cadrul Școlii Gimnaziale „Dora Dalles” din Bucșani.

Vatra tipăriturilor românești, pregătită de Ziua Națională a Limbii Române

„Facem cu toții o reverență în fața limbii naționale și o sărbătorim, mai ales că la Târgoviște există un muzeu dedicat scriitorilor dâmbovițeni, dar și unul al tiparului și cărții vechi românești. Temeiul îl regăsim în vechea tradiție a tipăriturilor, orașul Târgoviște fiind vatra tipăriturilor românești acum mai bine de 500 de ani. Tinerii participanți la eveniment vor fi antrenați în diverse jocuri și concursuri inspirate de bogăția și frumusețea limbii române”, se arată într-un comunicat al Consiliului Județean Dâmbovița.

De la Târgoviște și-a luat avânt Diaconul Coresi, cel care a sădit în mintea oamenilor ideea că „Și în limba română se poate citi cuvântul Domnului”.

De asemenea, la Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, din incinta Curții Domnești din Târgoviște se regăsesc „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, de la 1521, sau „Palia de la Orăștie” (prima traducere parțială a Vechiului Testament în limba română, demers realizat la sfârșitul secolului al XVI-lea sub influența Reformei protestante), tipărite acum 440 de ani, ori „Cărtea românească de învățătură”, lucrare masivă, cu 1.212 pagini, apărută la Iași în anul 1643.

Cea din urmă era hărăzită tuturor românilor, căci, așa cum constata mitropolitul Varlaam, „seminția românească nu avea o carte pre limba ei”.

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești deține o colecție semnificativă de carte veche, din care nu lipsesc monumente ale limbii române precum „Biblia de la București” de la 1688.