Lipsă acută de personal calificat la Staţiunea Pomicolă din Voineşti: „Avem nevoie de ingineri, de cercetători“
0Staţiunea Pomicolă de la Voineşti, Dâmboviţa, locul în care s-a născut celebrul soi de măr „Frumosul de Voineşti”, duce o lipsă acută de personal calificat. Staţiunea de cercetare are nevoie de ingineri horticoli pentru a face faţă lucrărilor specifice pentru crearea de noi sortimente de mere, dar şi de sâmburoase (cireşe, caise, piersici etc.).
În acest moment, la Voineşti mai lucrează doar 4 cercetători din 20 câţi erau în urmă cu doi ani. Cei mai mulţi s-au pensionat, dar au fost şi plecări voluntare.
Staţiunea de cercetare pomicolă Voineşti a fost infinţată în 1950 şi amplasată în centrul bazinului pomicol de pe Valea Dâmboviţa, având ca obiectiv principal refacerea patrimonului pomicol şi de a pune bazele dezvoltării pomiculturii în cadrul acestei zone.
„Ducem mare lipsă de personal şi asta o simţim cu precădere în anii în care recolta este extrem de bună, aşa cum se întâmplă şi în acest an. Avem nevoie atât de ingineri, cercetători, cât şi de personal necalificat”, spune Daniel Comănescu, directorul Staţiunii Voineşti.
Activitatea staţiunii a fost structurată pe trei direcţii prioritatre în ultimii ani, respectiv cercetare ştinţifică, producţie poimicola şi valorificarea cercetărilor proprii în sectorul pomicol.
„Suprafaţa este mare, dar noi facem cercetare, nu producţie. Avem 92 de hectare. Producţie nu prea există, dar ce recoltăm de pe suprafeţe normal că vindem, nu le aruncăm. Şi o fermă la Bilceşti în Argeş, care este în conservare. Noi estimăm că vom recolta cam 300-400 de tone“, arată Comănescu.
Foto C.S.
În tot bazinul pomicol Voineşti lipsesc depozitele cu atmosferă controlată care ar putea regla puţin preţul. „Oamenii sunt nevoiţi acum să vândă la preţ mic pentru că nu au unde să le ţină. Dacă aveam nişte depozite şi le băgam acolo, alta era situaţia şi puteam negocia preţul”, adaugă Daniel Comănescu.
Producţia de anul acesta este una record, după cum „Adevărul“ a arătat. Micii şi marii producători de mere se lovesc acum de lipsa de culegători, care cer şi 150 de lei/zi de cules, mâncare şi băutură.
Într-un an obişnuit, producţia de mere în plantaţiile clasice era de 20-30 tone/hectar. Acum, producţia sare de 40-50 de tone/hectar, iar la soiurile noi, foarte rodnice, se poate ajunge şi la 100 de tone/hectar.