Video Doi cerbi tineri își măsoară forțele, undeva în Parcul Natural Bucegi, pentru cucerirea unei femele VIDEO
0Camerele de monitorizare a faunei din Parcul Național Bucegi au surprins, la ceas de seară, doi cerbi tineri care-și măsoară forțele în pădure. Cel mai probabil o fac într-un duel pentru cucerirea unei femele.
Cerbul, animal erbivor întâlnit în zonele de munte și de deal, este sociabil din toamnă până în primăvară, perioadă în care masculii se grupează în cârduri de tauri, conduse de un cerb tânăr, iar femelele în cârduri separate de ciute, conduse de ciuta cea mai în vârstă.
În cârdurile de ciute sunt amestecaţi, întotdeauna, viţei şi chiar cerbi din al doilea an. Doar cerbii bătrâni şi cei foarte puternici trăiesc solitar. Cârdurile sunt alcătuite după boncănit, care are loc toamna, şi se desfac după ce zăpada s-a topit, pe la sfârşitul lunii aprilie, scriu reprezentanții instituției.
Ciocnirile dintre cerbi pot fi foarte violente și pot duce la răni grave sau chiar la moarte. Cerbii își folosesc coarnele pentru a se împinge reciproc și se pot răni cu colții sau cu picioarele.
Ciocnirile dintre cerbi sunt mai frecvente în timpul iernii, când cerbii sunt mai puțin activi și mai puțin atenți. Cerbii masculi devin mai teritoriali în timpul iernii, când concurează pentru femele.
Acest comportament este unul normal pentru aceste animale. Ele ajută la stabilirea ordinii sociale și a teritoriului și la asigurarea succesului reproductiv.
Minunile puțin știute din Munții Bucegi. Care sunt cele mai neobișnuite animale care trăiesc în acest areal
Fauna întâlnită în Munții Bucegi este cea mai mediatizată din țară, însă aici putem întâlni nu doar ultra-știutul urs, ci aproximativ 3.500 de specii de animale, printre care se remarcă tritonul carpatic, buhaiul de baltă cu burtă galbenă, dar și cerbul, lupul, râsul sau cocoșul de munte.
Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc.
Dintre păsările care trăiesc în Bucegi enumerăm cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră.
Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin cocoșul de munte (Tetrao urogallus), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus fulvus), vulturul pleșuv brun (Aegypius monachus), acvila încălțată (Aquila heliaca heliaca), șorecarul comun (Buteo buteo), corbul (Corvus corax), mierla de piatră (Monticola saxatilis), fluturele de piatră (Trichodroma muraria), mierla gulerată alpină (Turdus torquatus alpestris), mierla de pârau (Cindus cindus aquaticus), forfecuța gălbuie (Loxia curviostra), fasa de munte (Anthus spinoletta), lăstunul mare (Apus apus apus), potrivit wikipedia.org.
Fauna herpetologică este reprezentată de șopârla de nisip (Lacerta afilis agilis), șopârla de zid (Lacerta muralis muralis), șopârla vivipară (Lacerta viviparia), viermele orb (Anguis fragilis), șarpele fin (Coronella austriaca austriaca), vipera comună europeană (Vivipera berus berus), vipera de poiană (Vipera ursinii macrops).
Despre Parcul Natural Bucegi
Parcul Natural Bucegi este, probabil, cel mai umblat parc natural din România, ce oferă zeci de trasee turistice frumoase și ușor de parcurs, include 15 vârfuri care depășesc 2.000 de metri (cel mai înalt dintre acestea fiind Vârful Omu 2.505 metri), monumentele naturale Sfinxul și Babele, dar și multe rezervații și monumente ale naturii, cum ar fi Abruptul Prahovean, Cascada Ialomiței, Cascada Urlătoarea, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului sau Valea Horoabei.