Bolile care făceau ravagii în timpul ocupației nemțești din Marele Război. Capitala Domnească, fără canalizare și plină de gunoaie

Printr-o notă din decembrie 1918 către Primăria Târgovişte, Ministrul de Interne atrăgea atenţia că oraşul este bântuit de boli contagioase precum variola, febra tifoidă, tifosul exantematic. Oraşul, fosta Capitală Domnească, era plin de gunoaie și nu exista nici canalizare.

După înfrângerea României în toamna lui 1916, două treimi din Regat au intrat sub ocupație inamică. Pentru că jucaseră rolul determinant în campanie, germanii au preluat conducerea administrației de ocupație în Oltenia și Muntenia.

Nemții au adus „ordinea și disciplina“ nu doar în Târgoviște, ci și în capitala București, și alte orașe. Au obligat populația să se vaccineze împotriva epidemiilor și au realizat cărți de identitate.

În septembrie 1917, Poliţia din Târgoviște trebuia să posteze un sergent la intrarea casei cu nr. 41 din strada Hindenburg și timp de 14 zile ca să interzică accesul oricarei persoane civile sau militare. O fetiţă de 7 ani care locuia în această casă era bolnavă de tifos, iar autoritățile încercau să oprească răspândirea bolii.

„Printr-o încunoştiinţare către Primăria oraşului Târgovişte din 26 ianuarie 1918 se preconizeu câteva măsuri ferme. Populaţia, începand cu personalul sanitar, preoţi, conducătorii localurilor publice sau particulare până la rude, familie erau obligate să anunţe pe medicul cel mai apropiat despre toate cazurile de boală. Cadavrele persoanelor moarte de tifos exantematic se vor îngropa în timp de 24 de ore”, se arată în lucrarea „Aspecte inedite din istoria oraşului Târgoviste sub ocupaţie germană în Primul Război Mondial (1916-1918)”, realizată de prof. Mirela Cârstea, de la Liceul ,,Voievodul Mircea” Târgovişte.

Sunt stabilite pedepse pornind de la amendă de la 100 la 1.000 lei, până la închisoare de la 3 zile la o lună, pentru cei care nu respectau măsurile sanitare.

„Aceleaşi pedepse sunt aplicate şi medicului care nu a luat măsurile necesare pentru a preveni răspândirea bolilor molipsitoare. De asemenea, se stabilesc şi recompense pentru cel care anunță primul caz de îmbolnăvire de ciumă, holeră, tifos exantematic, vărsat, ivit după confirmarea cazului de către medicul Districtului. Recompensa va fi de 10 lei şi se va primi prin Comandamentul Etapei”, se arată în lucrarea citată.

Deşi, războiul luase sfârşit cu capitularea Germaniei în noiembrie 1918, oraşul Târgovişte continua să se confrunte cu probleme.

„Astfel, Ministrul de Interne, printr-o notă din decembrie 1918 către Primăria Târgovişte atrăgea atenţia că oraşul este bântuit de diferite boli contagioase ca variola, febra tifoidă, tifosul exantematic. Oraşul lasă foarte mult de dorit din cauză că atât străzile, cât şi curţile sunt pline de gunoaie. Oraşul nu are canalizare, serviciile de ridicare a gunoaielor şi vidangelor sunt dezorganizate. Ca atare, se impun măsuri pentru curăţirea oraşului”, se mai arată în lucrarea „Aspecte inedite din istoria oraşului Târgoviste sub ocupaţie germană în Primul Război Mondial (1916-1918)”.