Organizarea administrativă exemplară a Moldovei în secolul al XVIII-lea. Cine este domnitorul care „a luat conducerea judeţelor din mâna pârcălabilor“

Retragerea tătarilor din spaţiul dintre Prut şi Nistru a produs mai multe schimbări administrative în Moldova. Unele ţinuturi au dispărut, altele s-au înfiinţat, majoritatea schimbărilor având loc din motive economice.

În secolul XVIII au dispărut câteva din vechile ţinuturi moldoveneşti cum ar fi Agiudul, Trotuşul, Bârladul şi Chigheciul, aflate în Ţara de Jos a Moldovei.

„Faptul că tuspatru judeţele amintite mai sus existau încă în 1642 şi că desfiinţarea lor – în orişice caz a trei din ele – se produce apoi în acelaşi interval de timp, relativ scurt, circa două decenii, neface să bănuim că a avut loc, în ultimii ani de domnie a lui Vasile Lupu sau în timpul urmaşilor săi, până la Eustratie Dabija inclusiv, o reformă administrativă, o nouă arondare a ţinuturilor moldoveneşti, reducându-se numărul acestora, aşa cum se va proceda mai târziu”, a arătat istoricul Constantin Giurescu.

Pentru o supraveghere mai bună a graniţei cu tătarii, domnitorii moldoveni au înfiinţat două ţinuturi noi, respectiv ţinutul Grecenilor şi ţinutul Codrului. Aceste localităţi există şi în zilele noastre, semn că tătarii nu au mai reuşit să ocupe teritorii ale Moldovei.

„Prin reformele sale, atât în Muntenia, în domnia a treia (1740), cât şi în Moldova, în domnia a doua (1741), Constantin Mavrocordat luând conducerea judeţelor, respectiv ţinuturilor din mâna căpitanilor şi a pârcălabilor, o încredinţă unor noi dregători numiţi ispravnici. Erau tot câte doi ispravnici de ţinut, afară de Greceni, Codru, Cernăuţi şi Cârligătura care avea numai unul. Cei din Covurlui continuă să poarte vechiul titlu de pârcălabi, cei din Putna, pe acela de storoşti, la Botoşani – nu însă şi la Tutova, ca mai înainte – li se spune vornici. Iar peste ţinutul Lăpuşna – Orhei este mai mare serdarul”, a precizat Constantin Giurescu.

În perioada respectivă au apărut mai multe târguri, printre care amintimă cele de la Panciu,Piscu, Trotuş, Ocna, Soci, Fălciului, Şcheia, Făleşti, Bicaz, Ştefăneşti, Herţei, Săveni, Burdujeni sau Fălticeni. Cele mai importante judeţe din Moldova secolului al XVIII-lea erau Suceava, Dorohoi, Hârlău, Neamţ, Tutova, Bacău, Covurlui, Tecuci şi Putnei.

Alte ştiri pe această temă:

Originea surprinzătoare şi sensul nebănuit al expresiei „a umbla ca Vodă prin lobodă“

Prinţul român care a fost părintele primului timbru din lume cu temă rugbistică. Suma uriaşă pe care a adus-o în vistieria Federaţiei Române de Rugby

Cele mai bune bancuri cu domnitori români. Ce întrebare indiscretă are un un străjer pentru Măria Sa Ştefan cel Mare