Mănăstirea Putna, ameninţată de 15.000 de explozii de dinamită

Mănăstirea Putna ar putea fi aşezată pe un zăcământ de gaz metan. O echipă de geologi a început de două săptămâni prospecţiunile în zona localităţii. De teama unor eventuale efecte negative ale celor 15.000 de explozii de dinamită planificate pentru luna august, conducerea Mănăstirii Putna a interzis accesul geologilor pe terenurile pe care le au în proprietate.

Mănăstirea Putna ar putea fi aşezată de pe pungă de gaz metan. Acest lucru nu îi bucură de loc pe călugării care îşi duc traiul în locul pe care Eminescu l-a supranumit „Ierusalimul neamului românesc”.

O echipă a companiei SC Prospecţiuni SA Bucureşti a demarat la începutul lunii iunie lucrări pentru prospecţiuni seismice cu scopul descoperirii de noi rezerve de gaz metan, beneficiarii prospecţiunilor fiind SC Aurelian Petroleum SRL, SNGN Romgaz SA şi SC Raffles Energy SA.

Pentru că potrivit avizului obţinut de la Agenţia pentru Protecţia Mediului prospecţiunile vor fi realizate prin explozii de dinamită, conducerea Mănăstirii Putna a cerut firmei garanţii că lăcaşul de cult şi mediul încojurător nu vor fi afectate.

„Activitatea SC Prospecţiuni SA, desfăşurată în perimetrul de 304 kilometri pătraţi Brodina-Ciumârna-Suceviţa-Vicovul de Sus, prezintă riscuri grave pentru solul, subsolul, apele şi pădurile din vecinătatea Mănăstirii Putna şi a Asociaţiei Bucovina Verde. Metoda de lucru presupune detonarea unor cantităţi de dinamită în fiecare din cele 15.000 de gropi săpate la 5-10 metri adâncime şi provocarea de unde seismice de până la zece kilometri distanţă care pot antrena dezechilibre naturale: spargerea pungilor de gaze de sulf din subsol, infestarea izvoarelor, declanşarea de cutremure, degradarea solului şi a monumentelor istorice”, a explicat monahul Iustin Taban, consilierul juridic al Mănăstirii Putna.

După mai multe schimburi de adrese între Mănăstirea Putna şi SC Prospecţiuni SA, şi vizite în teren rămase fără nicio concluzie, miercuri, la Mănăstirea Putna, au ajuns Mihail Mitroi, vicepreşedinte al SC Prospecţiuni SA, şi Amalia Vieru, supervizor Romgaz SA.

Cei doi s-au întâlnit cu reprezentanţii mănăstirilor Putna şi Sihăstria Putnei şi ai Asociaţiei Bucovina Verde, din care fac parte bisericile din nordul judeţului Suceava.

Reprezentanţii Mănăstirii Putna nu au fost convinşi nici după aceste discuţii şi au tramis o nouă adresă firmei SC Prospecţiuni SA Bucureşti prin care solicită „încetarea imediată a oricăror activităţi” pe terenul proprietate al mănăstirii. 

„Pentru că nici până acum, după întâlnirea avută cu membrii conducerii SC Prospecţiuni SA, nu ni s-au prezentat garanţii ştiinţifice şi tehnice clare că izvoarele Mănăstirii şi ale comunei Putna nu vor fi afectate, şi că rezistenţa monumentelor istorice nu va fi pusă în pericol, Mănăstirea Putna şi conducerea Asociaţiei Bucovina Verde, care cuprinde câte 30 de hectare de pădure ale fiecărei biserici şi mănăstiri din Protopopiatul Rădăuţi, au refuzat desfăşurarea activităţilor de prospecţiuni seismice pe terenurile proprietate a lor”, a precizat monahul Iustin Taban, consilier juridic al Mănăstirii Putna.

Contactat telefonic, vicepreşedintele Prospecţiuni SA, Mihail Mitroi, a refuzat să comenteze situaţia.

Citeşte şi: 

Secretele murdare din spatele mirosului pestilenţial care s-a abătut peste Suceava. De ce sunt plimbate prin oraş trei tone de fecale descompuse

Catastrofele care au afectat Suceava în ultimii zece ani: valuri de inundaţii şi dezastre ecologice