Groapă de gunoi în vârful muntelui. Pasul Mestecăniş, poarta de intrare către mănăstirile Bucovinei, sluţit pe şase hectare pentru un depozit de deşeuri

Unul dintre cele mai frumoase peisaje din Bucovina, din apropierea Pasului Mestecăniş, a fost defrişat şi va fi transformat într-o zonă unde se vor depozita deşeurile din judeţ.

Liniştea care înconjoară frumuseţea de poveste a Pasului Mestecăniş a fost tulburată de zeci de camioane şi excavatoare care au o singură misiune: să amenajeze o groapă de gunoi.

Locul unde vor fi depozitate deşeurile menajere adunate din toate localităţile din zona montană a judeţului Suceava se află chiar aproape de vârful trecătorii care face legătura între staţiunile Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, la o altitudine de 1.086 de metri.

Muntele săpat, zona defrişată şi movilele de pământ excavat de pe marginea drumului european 576 îi descurajează pe turişti, dar şi pe localnicii din Pojorâta.

Investiţia este realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. La 25 ianuarie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava (CJ), Ioan Cătălin Nechifor, semna cu reprezentanţii firmelor Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului un contract în valoare de 27,6 milioane de lei pentru „construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava“. Termenul de finalizare a lucrărilor este iulie 2014. Depozitul va ocupa o suprafaţă de 5,75 hectare.

Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi aici vor fi depuse 350.000 de tone de deşeuri.

Paradoxal, construirea gropii de gunoi în vârful Pasului Mestecăniş este finanţată printr-un proiect al cărui principal obiectiv vizează „îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului“. Asta în condiţiile în care, pe lângă groapa de gunoi, în Pasul Mestecăniş va fi construită o adevărată uzină pentru procesarea deşeurilor.

Niciun vinovat

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, cel care a semnat contractul de execuţie a lucrărilor, dă vina pe administraţia Flutur. „Decizia nu am luat-o eu, s-a luat în perioada 2007-2009, când nu eram preşedinte. Inclusiv avizele de mediu au fost obţinute tot atunci. Trebuie să-i întrebaţi pe ei ce au avut în minte atunci când au decis şi au obţinut toate avizele. Dacă am schimba acum amplasamentul, ar trebui să dăm banii înapoi Comisiei Europene“, a spus Ioan Cătălin Nechifor (PSD), preşedintele CJ Suceava.

Fostul preşedinte al CJ Suceava în perioada 2008 – 2012, Gheorghe Flutur (PDL), susţine însă că decizia a fost luată tot în timpul administraţiei PSD, atunci când Nechifor era director responsabil de fondurile europene în cadrul CJ. „Întrebaţi PSD-ul. Amplasamentul era deja stabilit în proiectul pe care l-am moştenit. Acolo cred că organizarea de şantier este prost gândită, de asta se vede urât de pe drumul naţional“, a spus Gheorghe Flutur.

Nu mai putem face nimic“

„Terenul a fost repartizat în 2007. Nu eram noi, era alt consiliu local. Nu ştiu pe ce bază a fost luată decizia asta. Acum sperăm ca investiţia să fie realizată conform proiectului şi să nu avem probleme cu mediul. Nu ne este indiferent ce se întâmplă acolo, dar nu mai putem face nimic“, a explicat viceprimarul comunei Pojorâta, Vladimir Cîrloanţă. Ioan Cătălin Nechifor recunoaşte că impactul vizual este negativ, dar spune că, după finalizarea lucrărilor, groapa de gunoi va fi mascată de vegetaţie.

Costuri reduse la transport, scuza pentru alegerea amplasamentului

Totuşi, Nechifor a găsit şi o explicaţie pentru alegerea amplasamentului: costuri cât mai scăzute pentru transportul deşeurilor. „S-a avut în vedere diminuarea costurilor pentru transport, de asta s-a ales un amplasament central pentru zona de munte”, a spus Nechifor. În ciuda faptului că localnicii se tem că pânza freatică din zonă va fi poluată, Nechifor susţine că nu vor fi probleme nici cu impactul asupra mediului.

„Se vede urât din cauza organizării de şantier. Sunt camioane, sunt basculante, sunt utilaje care nu cadrează bine cu acea zonă. Dar noi construim un sistem modern, cu o soluţie ecologică, prietenoasă cu mediul şi care nu va afecta, când investiţia va fi finalizată, peisajul de acolo. Groapa este construită pe straturi impermeabile, levigatul (n.r. - produs format prin infiltrarea apei în masa de deşeuri şi prin procesul natural de descompunere a substanţelor organice din deşeuri) va fi colectat într-o staţie de epurare, va fi tratat chimic iar la final va fi apă curată, nu va fi impact de mediu”, a spus Nechifor.

Acţiune de protest pe Facebook

Pe Mestecăniş vor ajunge gunoaiele colectate din bazinul Dornelor şi din partea Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Valea Moldovei sau Izvoarele Sucevei. Este a doua groapă de gunoi a judeţelui, conform cu standardele impuse de UE, pe lângă cea din localitatea Moara, situată în apropierea municipiului Suceava.

Pasul Mestecăniş, unul dintre cele mai pitoreşti din România, este poarta de intrare către ţinutul mănăstirilor, iar acţiunea Consiliului Judeţean Suceava este contestată vehement de către locuitorii zonei. În acest sens, a fost creată şi o pagină de Facebook, intitulată „Bucovina, din paradis în groapă de gunoi“.

„Foarte multă lume nu ştia ce se întâmplă pe Mestecăniş. După ce am fost acolo să filmez şi să fotografiez am primit o mulţime de reacţii de indignare. E ruşinos, practic acolo este intrarea în Bucovina. O să arate oribil şi o să miroasă înfiorător. Degeaba spun ei că nu există riscuri, poluare va fi. Puteau s-o facă într-o fostă carieră, sunt o mulţime în zonă, cum e cea de la Gura Haitii, pe care tot se chinuie s-o neutralizeze. Am vorbit cu mai multe ONG-uri, să ne grupăm, să vedem ce se mai poate face“, a precizat Gheorghe Sologiuc, un tânăr din Câmpulung Moldovenesc care a iniţiat protestul pe Facebook. (Cezar Pădurariu)