„Drumul Comorilor“, calea neştiută din inima Rarăului care contestă frumuseţea Transfăgărăşanului şi Transalpinei
0Şoseaua Transrarău face legătura între localităţile Pojorâta şi Chiril traversând munţii Rarău. Drumul, inaugurat recent, ajunge până la o altitudine de 1.400 de metri înlesnind accesul spre cabana şi schitul Rarău, precum şi spre vestitele monumente naturale numite “Pietrele Doamnei”.
Transrarăul este unul dintre cele mai spectaculoase trasee montane din România, precum şi sigura şosea montană din Moldova, făcând legătura dintre valea Moldovei şi valea Bistriţei, de la Chiril. Acest drum, denumit şi ”Drumul Comorilor” este destinat turiştilor, această şoseau uşurând accesul către cabana Rarău, Mănăstirea Rarău şi Pietrele Doamnei.
Transrarăul, chiar dacă este o şosea de doar 28 de kilometri, este pe locul trei a frumuseţe, după Transalpina şi Transfăgărăşan. Această distanţă poate fi parcursă cu maşina, cu bicicleta sau pe jos de către cei mai curajoşi. Drumul porneşte din Pojorâta, urcă masivul Rarăul până în apropiere de Pietrele Doameni şi apoi coboară spre Valea Bistriţei, până localitatea Chiril.
La jumătatea drumului, după releul de pe Rarău se ajunge la cabana de la Pietrele Doamnei. Aici pot fi turiştii au ocazia de a încerca căţărarea pe versanţi abrupţi, în zona rarău fiind amenajate peste 100 de trasee de escaladă. Pe aproape toată întinderea şoselei Transrarăul sunt semne de circulaţie pentru un regim de viteză limitat la 30 de kilometri/oră.
Drumul este încadrat în cea de-a patra categorie de viabilitate, astfel că în perioada iernii va fi închis şi nu va fi deszăpezit. Traseul este denumit de localnici ”Drumul Comorilor”, deoarece unul dintre punctele turistice sunt Pietrele Doamnei. Conform legendei, în anul 1541, Elena, soţia domnitorului Petru Rareş, a fugit împreună cu fiul în munţii Rarău pentru a se ascunde din calea tătarilor, cu această ocazie luând cu ei o parte din averea familiei. Doamna Elena fost urmărită de cotropitori, astfel că s-a scuns într-o peşteră pentru a se ruga. Când tătarii au ajuns în apropiere bucăţi mari de pietra au căzut peste ei, omorându-i şi totodată îngropând comoara.
La inaugurare din 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, anunţa că pe Transrarău vor avea acces doar turiştii, având în vedere că drumul are doar o bandă, iar sarcina maximă admisă a autovehiculelor este de 3,5 tone. „Am spus de la bun început că va fi un drum destinat turiştilor. Vrem să rămână un drum fără transport agabaritic. Din acest considerent am montat barierele de înălţime”, a explicat Nechifor.
La doar două luni de la inaugurare, Transrarăul a fost ”atacat” de hoţii de lemne suceveni, camioanele cu tonaj de peste 3,5 metri făcându-şi apariţia pe drumul proaspăt asfaltat. Aceştia au modificat până şi limitatoarele de înălţime care restricţionau accesul pe drumul turistic.
Alte ştiri pe această temă:
Spectaculosul drum turistic Transrarău, închis pe perioada iernii