Cum a redevenit româna limbă oficială în Republica Moldova. Motivul pentru care basarabenii o numesc „moldovenească“
0După destrămarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova şi-a declarat independenţa. Totodată, moldovenii au votat proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă oficială a ţării şi revenirea la grafia latinăâ.
Principatul Moldovei a fost întemeiat la mijlocul secolului al XIV-lea, graniţele ţării fiind Munţii Carpaţi, Nistru, Dunărea şi Marea Neagră. Pe frontiera de est a ţării, domnitorii Moldovei au ridicat mai multe cetăţi, precum Hotin, Tighina, Chilia sau Cetatea Albă, pentru a fortifica graniţa răsăriteană.
Deşi încă de la începuturi acest teritoriu a fost al românilor, în anul 1812, prin Pacea de la Bucureşti, Moldova a pierdut teritoriul dintre Prut şi Nistru în favoarea Imperiului Rus. Astfel, un teritoriu de 45.000 de kilometri pătraţi, pe care trăiau 500.000 de locuitori, marea lor majoritate români, a fost anexat de către ruşi.
După ce a fost anexată la Imperiul Rus, populaţia din Basarabia a fost supusă unui proces de rusificare şi deznaţionalizare, teritoriul fiind colonizat cu ruşi, ucraineni şi polonezi. De asemenea, în anul 1867, limba română a fost interzisă în unităţile de învăţământ din Basarabia.
La data de 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat ca Republica Moldova să se unească cu România, iar în urma Tratatului de la Paris, din 1920, a fost recunoscută unirea Basarabiei cu România. Teritoriul basarabean nu a rămas pentru mult timp în posesia românilor. Astfel, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1945, Basarabia revine sub ocupaţie sovietică, rămânând aşa până în 1991.
Procesul de deznaţionalizare a continuat şi astfel sute de mii de bucovineni şi basarabeni au sfârşit omorâţi sau exilaţi în lagărele din Siberia. Conform istoricilor, peste două milioane de români aflaţi pe teritoriile anexate de Uniunea Sovietică au fost deportaţi, 700.000 dintre aceştia fiind ucişi.
La data de 27 august 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, iar România a recunoscut independenţa statului vecin. Înainte cu doi ani, la Chişinău a avut loc „Marea Adunare Naţională”, în cadrul căreia 750.000 de moldoveni au cerut proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă oficială a ţării şi revenirea la grafia latină.
Astfel, la data de 31 august 1989, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească a declarat limba moldovenească, identică cu cea română, ca limbă oficială a Republicii Moldova, precum şi extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.
De-a lungul timpului a existat o oarecare dispută în ceea ce priveşte denumirea limbii oficiale din Republica Moldova. Deşi termenul utilizat este cel de limba moldovenească, în şcoli limba se numeşte română şi în primii ani de democraţie, unităţile de învăţământ din Republica Moldova foloseau manuale din România.
„În anul 1994, atunci când glotonimul limbă moldovenească a fost introdus în Constituţie, Prezidiul Academiei de Ştiinţe a adoptat o hotărâre în care a dedus clar: <<Art. 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română>>. Prin urmare, denumirea corectă a limbii noastre este limba română şi în această chestiune, extrem de sensibilă, AŞM nu a lăsat loc de interpretare sau de târg. Acest adevăr este susţinut şi de comunitatea ştiinţifică internaţională, de specialiştii în domeniul limbilor romanice, inclusiv de savanţii ruşi”, a declarat academicianul Gheorghe Duca, şeful Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Alte ştiri pe această temă:
Cum au modificat sovieticii tradiţiile din Basarabia