Cine şi-a dat acordul pentru vandalizarea Cetăţii de Scaun a domnitorului Ştefan cel Mare: „Au demantelat fortăreaţa“
0Arhitectul sucevean Viorel Blănaru, cel care luptă de zeci de ani pentru salvarea monumentelor de patrimoniu din judeţul Suceava, a declarat că în a doua jumătate a secolului XIX cetăţenii Sucevei au primit acordul să ia pietre din zidurile fortăreţei lui Ştefan cel Mare pentru a le folosi la construirea de noi locuinţe.
Arhitectul Viorel Blănaru a spus că, în a doua jumătate a secolului XIX, Primăria târgului Suceava „a permis cetăţenilor săi să demanteleze construcţii de piatră din zona Curţii Domneşti şi a Cetăţii de Scaun”. Cu condiţia ca materialele de construcţii să fie folosite la ridicarea noilor clădiri din târg.
„Cetăţenii au primit acord de la primărie ca să ia pietre şi de la clădirile abandonate din târg cu condiţia igienizării zonelor respective. Oamenii le-au luat şi au construit case, beciuri, incinte, clădiri noi. Puţin înainte de Primul Răzoi Mondial a fost prima dată pusă problema limitării acestei acţiuni, iar în perioada interbelică s-au dat dispoziţii ale primăriei pentru interzicearea folosirii prietrei de la Cetatea de Scaun şi Curtea Domnească”, a arătat Blănaru.
Până în 1952-1953 nu au fost făcute lucrări de consolidare pentru salvarea Cetăţii, care este cel mai important obiectiv turistic din municipiul Suceava la ora actuală. Ulterior, au fost făcute lucrări de descărcare arheologică şi odată cu acestea a fost începută şi reconstrucţia fortăreţei.