Casele memoriale false descoperite în judeţul Suceava. Cum au fost Eminescu şi Creangă „mutaţi“ fictiv în două clădiri
0Turiştii care ajung în Suceava sunt păcăliţi de zeci de ani să viziteze două clădiri în care ar fi locuit poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ion Creangă.
Experţii trimişi în control cu ocazia unei solicitări bizare au descoperit că, pe raza judeţului Suceava, se găsesc două case memoriale false. Una dintre cele două clădiri se află în oraşul Fălticeni, iar pe plăcuţa de pe faţadă stă scris că ar fi fost locuită de scriitorul Ion Creangă. A doua casă memorială fictivă se găseşte în localitatea Călineşti-Şerbăuţi, iar mesajul de întâmpinare pentru vizitatori arată că poetul Mihai Eminescu ar fi stat acolo în copilărie.
Totul a ieşit la iveală după ce Niculina Grumăzescu, o localnică din Fălticeni, a propus Consiliului Judeţean Suceava să-i cumpere casa. Femeia şi-a însoţit cererea cu următoarea descriere: „este locul în care marele povestitor Ion Creangă şi-a trăit partea a treia din «Amintiri din copilărie», pe vremea când învăţa la Şcoala de Catiheţi, situată într-o clădire de vizavi. Precizez că şi mobilierul casei este vechi, din secolul al XIX –lea, câteva piese de muzeu, cărţi şi acte oficiale păstrate în original aparţinând chiar familiei la care Ion Creangă a stat în gazdă“.
300.000 de euro, preţul cerut pentru casă
Femeia a solicitat administraţiei judeţene suma de 300.000 de euro pentru clădirea în care ar fi trăit cândva Ion Creangă. În trecut, Grumăzescu a mai încercat să vândă casa Ministerului Culturii şi Primăriei Fălticeni, însă de fiecare dată a fost refuzată. Ea a încercat să explice că nu o mai poate întreţine din pensia sa şi de aceea doreşte să o înstrăineze.
„Documentele actuale nu atestă că această casă este din 1854 – 1855, când Creangă a făcut şcoala la Fălticeni. Locuinţa are o placă memorială pe ea, pe care scrie «Aici este locul în care a fost casa în care a stat Ion Creangă». S-a solicitat o valoare de 400.000 euro pentru comercializare, apoi 300.000 euro. Pentru Consiliul Judeţean nu se justifică nici locuinţa, nici valoarea ei solicitată“, a explicat Radu Pentiuc, consilierul judeţean în Suceava. Acesta spune că, în timpul verificărilor, s-a constatat că locuinţa are cărămizi BCA, elemente de construcţie specifice perioadei de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Plăcuţa, montată în perioada interbelică
Fostul primar al municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, susţine şi el că imobilul despre care se presupune că l-ar fi găzduit la un moment dat pe scriitorul Ion Creangă nu exista la mijlocul secolului al XIX-lea. Tofan spune că membrii unei asociaţii culturale au montat plăcuţa respectivă în perioada interbelică fără să fi făcut vreo cercetare sau să aibă documente doveditoare.
„Adevărul e că această clădire nu a fost contemporană cu anul în care Ion Creangă a fost la şcoala de catiheţi de la Fălticeni. În perioada interbelică, o anumită aripă a unei asociaţii culturale, care avea un alt punct de vedere decât oficialităţile, a pus acea plăcuţă. După aceea, regimurile care au urmat n-au făcut niciun demers s-o dea jos“, spune Vasile Tofan, fostul primar din Fălticeni.
Falsa „Casă Memorială Eminovici“
O situaţie asemănătoare se găseşte şi în satul Călineşti Cuparencu din comuna Şerbăuţi. Acolo, în centrul localităţii, chiar în curtea bisericii, se află „Casa Memorială Eminovici“. Clădirea, spun oficialităţile, n-are nicio legătură cu familia marelui poet Mihai Eminescu. Verificările au arătat că respectiva construcţie a fost transportată integral la Călineşti din comuna suceveană Straja.
Falsa casă memorială Eminovici din Călineşti - Şerbăuţi. FOTO www.wikipedia.org
„Această casă n-are nici o legătură cu familia lui Mihai Eminescu, dar oamenii n-au de unde să ştie. Noi ne-am chinuit, cu Inspecţia în Construcţii, să dăm jos plăcuţa, însă n-am reuşit. Minţim lumea. A fost adusă o bucătărie de vară de la Straja şi transformată în Casa Memorială Eminovici. Nu este corect ceea ce se întâmplă, să inducem turiştii în eroare, mai ales să păcălim copiii“, a explicat consilierul judeţean Mircea Grozavu.
Demersuri pentru declasificare
Oficialii Consiliului Judeţean Suceava spun că au început demersurile pentru ca cele două clădiri să fie descalificate din categoria monumentelor istorice. Casele sunt vizitate de turişti din toată România, veniţi în tururi turistice organizate. Printre principalii „clienţi“ se numără copii, aduşi în excursii alături de colegii de clasă de la şcoală.
Alte ştiri pe această temă:
Ministerul Culturii vrea să transfere Casa memorială „Coandă” în administrarea Academiei Române