Tradiţii şi superstiţii din Bărăgan în Ajunul Crăciunului. Ce ai voie să faci şi să nu faci pe data de 24 decembrie
0Pe 24 decembrie este Ajunul Crăciunului, ziua dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului. Astăzi gospodarii trebuie să-şi pregătească plugurile pentru arat dacă vor ca în anul următor să aibă recolte bogate, iar mamele trebuie să le ofere copiilor dovleac copt pentru ca noul an să-i prindă sănătoşi.
Colaci şi turte pentru sufletele adormiţilor
Din timpuri străvechi, Ajunul Crăciunului a reprezentat pentru locuitorii din Bărăgan un moment de cinstire a rudelor sau apropiaţilor trecuţi în lumea celor drepţi. Aşa că dis de dimineaţă, gospodinele se trezesc şi împart colaci, turte şi mere întru pomenirea sufletelor adormiţilor.
De asemenea, pe masa din bucătărie, fiecare creştin trebuie să aşeze în Ajunul Crăciunului colaci şi turte. Tradiţia spune că astfel sufletele morţilor se vor putea bucura de sărbătoarea Naşterii Domnului la fel ca cei vii.
Colindători cinstiţi cu mere şi nuci
Cea mai importantă tradiţie din Ajunul Crăciunului este primirea cetelor de colindători. Tradiţia spune că gospodarii care deschid poarta vestitorilor naşterii Domnului trebuie să le ofere acestora doar mere, nuci sau colaci, în niciun caz bani. Cei care încalcă obiceiul riscă să fie urmăriţi de ghinion în anul următor.
Dolveac copt pentru sănătate
O altă superstiţie legată de Ajunul Crăciunului şi care se regăseşte prin satele Bărăganului se referă la sănătatea pruncilor în anul ce va să vină. Astfel, mamele cu copii mici, în seara de Ajun, trebuie să le ofere acestora de mâncare dovleac copt.
Pe aceeaşi temă:
10 tradiţii şi superstiţii de Ajunul Crăciunului pe rit vechi