Profesorii şpăgari din Ialomiţa, anchetaţi de DNA, şi-au recunoscut faptele în instanţă. Potrivit legii, aceştia vor primi pedepse mai mici
0La ultimul termen al procesului profesorilor acuzaţi de fapte de corupţie, 16 din cei 17 dascăli trimişi în judecată şi-au recunoscut faptele în instanţă. Aceştia vor primi pedepse mai mici cu o treime.
Actuala legislaţie în materie penală dă şansa inculpaţilor să-şi recunoască vinovăţia în faţa judecătorilor. Normele juridice denumesc acest gest „procedură simplificată”, iar potrivit legii acuzaţii care uzează de această măsură primesc pedepse mai mici cu o treime.
De această prevedere legală vor beneficia şi 16 dintre cei 17 profesori ialomiţeni care au fost trimişi anul trecut în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie. Dascălii au fost acuzaţi că în anul 2012 au primit bani de la peste 100 de elevi pentru a le oferi note de trecere la bacalaureat.
„Regret enorm ce am făcut”
Una dintre profesoarele acuzate de fapte de corupţie este şi Dulcinica Sandu, profesor de matematică la Colegiul Naţional Grigore Moisil din Bucureşti.
Aceasta a răspuns judecătorilor faptul că recunoaşte toate acuzaţiile pe care procurorii DNA i le aduc. Întrebată dacă regretă faptele pe care le-a comis, inculpata a răspuns „este puţin spus faptul că regret. Viaţa mea s-a transformat într-un coşmar! Trăiesc doar pentru că am un copil mic de crescut, care mă aşteaptă acasă”.
În cazul ei, procurorii DNA au reţinut nu mai puţin de 15 infracţiuni privind fals material în înscrisuri oficiale şi constituirea de grup infracţional organizat.
Fosta şefă a IŞJ, principalul suspect
Principalul suspect al cauzei este însă Otilia Dumitru, fosta şefă a învăţământului din Ialomiţa. Procurorii susţin că ea ar fi pus la cale reţeaua de profesori care au luat mită pentru a-i trece pe elevii bacalaureatul din anul 2012. Grupul infracţional era foarte bine organizat. Profesorii primeau banii de la elevi sau părinţii acestora, pe urmă le explicau cum să-şi semneze lucrările pentru a fi evidenţiate. În unele cazuri profesorii înşişi corectau lucrările. Mai mult, susţin anchetatorii DNA, dascălii treceau în catalogul electronic note mai mari decât elevii care au dat şpagă ar fi meritat.
Potrivit anchetei, peste 100 de elevi ar fi plătit ca să treacă bacalaureatul şi tot atâtea diplome ar fi fost emise de oficialii în Educaţie. DNA a cerut instanţei pe lângă tragerea la răspundere a inculpaţilor şi anularea acestor documente. Procurorii şi-au motivat solicitarea în aceea că diplomele reprezintă rezultatul comiterii unei infracţiuni.
Citiţi şi: