Povestea vânătorii regale organizate special pentru Carol al II-lea în pădurile Bărăganului. „S-au împuşcat 31 de vulpi“

Vânătoarea a devenit o pasiune regală încă din timpul primelor regate şi imperii, iar mai apoi un privilegiu al aristocraţiei. Ea a devenit o funcţie simbolică asociată figurii suveranului care este socotit un personaj aproape divin, învăluit de o aură mitică, religioasă şi cu superioritate faţă de supuşii săi. De această pasiune nu a fost străin nici regele Carol al II-lea.

În noiembrie 1934, suvernului i-a fost pregătită o supriză în judeţul Ialomiţa de către autorităţile locale. Regele a vânat atunci în Bărăgan, în pădurile Bazarghideanu şi Putineiu, vulpi şi iepuri alături de o suită de la Bucureşti.

„Una din primele îndeletniciri ale omului primitiv, care-i asigura existenţa, vânătoarea a devenit cu timpul una din plăcerile oamenilor cu stare materială bună, de cele mai multe ori o metodă de a ieşi din normalitate şi de a da impresia că cel aflat în frunte este cel mai bun vânător şi nu dorim să exemplificăm. De această pasiune nu era străin nici regele Carol al II-lea.

Într-una din duminicile de la începutul lunii noiembrie 1934, factorii de decizie din judeţul Ialomiţa de atunci, judeţ care avea capitala la Călăraşi, au pregătit regelui Carol al II-lea o surpriză, constând într-o vânătoare”, povesteşte istoricul Nicilae Ţiripan, fost director al Arhivelor călărăşene. 

Iată cum descrie ziarul “Biruinţa” din 11 noiembrie 1934, sub titlul “O vânătoare regală în Ialomiţa”:

“Duminica trecută, a avut loc în judeţul nostru o vânătoare regală în pădurea Bazarghideanu şi Putineiu, organizată de d. colonel Polizu, comandantul Depozitului de remontă Jegălia şi d. Nicu Pop Băleni, prefectul judeţului.

La această vânătoare, au participat: M. S. Regele Carol I, Marele Voevod Mihai, I. Inculeţ – ministru de Interne, General Ilasievici, General Inspector de armată Nic. Samsonovici, General Partene, General Barbu Pârăianu – Insp. G-l al Jandarmeriei, Dr. E. Bianu – subdir. G-l al Siguranţei Statului, Nic. Popescu Băleni – prefectul judeţului, Dr. L. Stupiewschi – senator, Săulescu – dir. G-l al Vânătoarei, col. Polizu – comand. Depozitului de remontă Jegălia, col. Dombrowski, Dr. Anastasiu, col Răşcanu, N. Teianu, col. Drăghici ş.a.

Sosirea D-lui Ministru Inculeţ

Încă de sâmbătă seara, a sosit în gara Seceleanu d. Inculeţ, ministru de Interne şi cu reprezentanţi ai Siguranţei Generale a Jandarmeriei pentru a lua personal toate măsurile pentru paza Suveranului şi reuşita vânătoarei.

D. Ministru Inculeţ a fost întâmpinat în gară de d. Nic. Pop. Băleni, prefectul judeţului Ialomiţa, maior Richard Georgescu – comandantul Legiunii de jandarmi şi D. Badac – chestorul poliţiei Călăraşi.

Seara, d. prefect Băleni a luat masa cu d. Inculeţ şi a fost găzduit în vagonul ministerial.

Sosirea M. Sale Regelui

A doua zi dimineaţă, cu un tren regal a sosit la Seceleanu M.S. Regele Carol, Marele Voevod Mihai, suita şi invitaţii pentru vânătoare.

La ora 9, M.S. Regele a descins din vagon fiind întâmpinat de primarul comunei I.G. Duca (Perişoru), Crachină, care i-a urat bun sosit pe teritoriul comunei sale.

M. Sa a întins mâna primarului şi s-a interesat de soarta satului pe care-l administrează.

După aceea d. Inculeţ – ministru de Interne a prezentat M. S. Regelui pe d. Nicu Pop. Băleni – prefectul judeţului, care a prezentat raportul. M. Sa s-a întreţinut cu d. prefect interesându-se de nevoile judeţului, cărora le-a arătat un vădit interes.

Terminându-se protocolul oficial, M. S. Regele, Voevodul Mihai şi vânătorii echipaţi şi înarmaţi s-au îndreptat spre pădurile Bazarghideanu şi Putineiu unde la semnalul Regelui, vânătorii s-au aşezat în linie şi au pornit la atac. S-au vânat 31 de vulpi şi câţiva iepuri.

Marele Voevod Mihai a împuşcat 2 vulpi, fiind îmbrăţişat de M.S. Regele şi felicitat de generalii prezenţi.

La plecare M.S. Regele a mulţumit d-lui col. Polizu pentru reuşita vânătoarei şi d-lui prefect Băleni pentru primirea făcută.

Pe tot timpul vânătoarei, paza M. S. Regelui a fost făcută de echipe de poliţişti şi jandarmi, puse direct sub conducerea d-lor col Todoruţ – Inspectorul Jandarmeriei Constanţa, maior Richard Georgescu şi poliţai Badac din Călăraşi.

Impresii Generale

Cu prilejul acestei vânători, cei prezenţi acolo, în special d. prefect Băleni, s-au convins că M. S. Regele Carol este un perfect cunoscător al tuturor problemelor de interes general, cărora le poartă o deosebită grije de adevărat părinte al naţiei.

Nevoile Ialomiţei noastre îi erau deja cunoscute M. Sale şi a promis tot înaltul său sprijin pentru rezolvarea lor”.

Principele Carol a fost primul viitor Rege născut în România 

Alteţa Sa Regală Principele Carol s-a născut la Sinaia, la 3 octombrie 1893, ca fiu al Principelui Moştenitor Ferdinand şi al Principesei Moştenitoare Maria. În 1914, la înscăunarea tatălui său, Carol devine Principe Moştenitor. În timpul Primului Război Mondial, este ofiţer în armata română. În 1918 dezertează de pe front şi contractează împotriva voinţei Suveranului o căsătorie care este anulată în anul 1919 şi care nu produce efecte dinastice. Carol se căsătoreşte cu Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei în 1921 (au divorţat în 1928). Carol al II-lea a fost Rege al României între 1930 şi 1940. A murit la Estoril, în Portugalia, la 4 aprilie 1953, în vârstă de cincizeci şi nouă de ani.

Principele Carol a fost primul viitor Rege născut în România şi botezat în ritul ortodox. A învăţat româneşte de mic şi a studiat istoria şi geografia ţării. Pasiunile lui se împărţeau între cărţi şi uniforma militară. A şi urmat, de altfel, cursurile Academiei Militare de la Potsdam. 

Principele Moştenitor Carol s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei. În toamna dinaintea căsătoriei, Principele Carol şi logodnica lui vizitaseră întreaga ţară şi se întâlniseră cu români de la sate şi din oraşe, câştigând simpatia opiniei publice. Astfel, tânărul cuplu princiar devine foarte popular. Din aceste călătorii au rămas o serie de fotografii, printre puţinele pe care cei doi le au împreună.

La 25 octombrie 1921 se naşte fiul lor, Mihai, la Castelul Foişor din Sinaia. Cei trei locuiesc la Bucureşti, într-o casă de pe Şoseaua Kiseleff, pusă la dispoziţie de Guvern. La 28 decembrie 1925, Principele Carol renunţă la toate drepturile la Tronul României, pleacă în Franţa şi ia numele de Carol Caraiman. În 1927, la moartea Regelui Ferdinand, Mihai I devine Rege.