Ialomiţenii evită să doneze plasmă pentru a-şi salva semenii de COVID-19. Cum explică medicii situaţia
0Aproximativ 500 pacienţi vindecaţi de COVID-19 au donat plasmă în România, în condiţiile în care peste 37.000 de persoane au scăpat de noul coronavirus.
Problema recoltării plasmei hiperimune care poate salva alţi bolnavi se regăseşte şi la Centrul de Transfuzie Sanguină din Slobozia, unde doar şase persoane au venit să doneze. Aceştia invocă tot felul de motive pentru a nu veni la Centrul de Trasfuzie. Conform Ralucăi Cruceat, directorul instituţiei din Slobozia, la nivelul judeţului Ialomiţa, estimările arată că peste 500 de persoane s-au vindecat de COVID-19 şi ar putea fi eligibile pentru a dona plasmă hiperimună.
Deşi au colaborări cu spitalele unde oamenii sunt trataţi şi vindecaţi, aceştia refuză categoric să vină să doneze plasmă. Doar 6 persoane au trecut pragul instituţiei în acest scop, de când donarea de plasmă hiperimună a fost legiferată în ţara noastră. «Găsesc tot felul de scuze, de la „promit că voi veni...“ şi nu mai apar, până la „nu am timp de aşa ceva!“» susţine Raluca Cruceat.
Centrul de Transfuzie Sanguină din Slobozia a încheiat un astfel de protocol cu Spitalul Municipal «Anghel Saligny» din Feteşti, transformat în spital suport COVID-19. În ultimele luni, peste 200 de pacienţi care au fost internaţi la Feteşti au fost declaraţi vindecaţi de COVID-19 şi ar fi putut dona plasma hiperimună. Cu toate acestea, doar 3 pacienţi internaţi la Feteşti au fost de acord să vină să doneze. Totodată, alţi 3 pacienţi au venit voluntar la Centrul din Slobozia să doneze plasmă hiperimună.
Terapia cu plasmă sangvină nu este nouă
Noul coronavirus nu are un tratament specific. Până la găsirea unui vaccin care să prevină îmbolnăvirea, medicii tratează persoanele infectate cu antiviralele pe care le au la îndemână. Terapia cu plasmă imună nu este nouă, a mai fost aplicată şi în alte infecţii virale cu rezultate mai mult decât satisfăcătoare. În ultimele două decenii, tratamentul cu plasmă a fost folosit şi în SARS şi MERS, precum şi în gripa pandemică provocată de A(H1N1). Ea este testată acum şi pentru noul coronavirus pentru că el poate fi diferit ca mod de acţiune.
Pentru a putea fi administrată prin perfuzie acolo unde este nevoie, plasma convalescentă este testată la fel ca orice produs din sânge – pentru HIV, hepatită, sifilis etc. – la centrele de transfuzii unde sunt aparatele de plasmafereză. Plasma convalescentă se obţine de la pacienţi vindecaţi de noul coronavirus, o singură persoană vindecată putând salva - prin donare - trei pacienţi aflaţi în stare gravă.
La nivel internaţional mai multe ţări au deja în desfăşurare acest tip de terapie cu rezultate promiţătoare cum ar fi: SUA, Canada, Italia, Germania, Franţa şi Olanda.
Exista două modalităţi de a recolta plasma convalescentă:prin plasmafereză, procedura care dureaza în medie 45-60 minute, din care 3 unităţi de plasma convalescentă (600 ml) sau prin donare de sânge standard, procedura care durează maxim 10 minute, din care rezultă o unitate plasmă convalescentă (200 ml)
Vă mai recomandăm şi:
Cum să nu aduci coronavirusul acasă. Opt reguli esenţiale pentru salvatori