Cine sunt românii care au contribuit la progresul omenirii, fără a fi cunoscuţi. Savanţii pe care istoria i-a ţinut în anonimat

Uitaţi de istorie, câţiva români au contribuit la progresul omenirii în anonimat. Artişti plastici sau ingineri, aceştia au reuşit să ajute la dezvoltarea societăţii prin realizările lor. Între lumini şi umbre, poveştile lor sunt uluitoare.

Pe 16 septembrie 1886, la Dorohoi, în judeţul Botoşani, se năştea Dimitrie Haralamb Chipăruş, sculptor român, considerat pionierul stilului artistic Art Deco. 

La vârsta de 22 de ani, Chipăruş părăseşte definitiv România, plecând să studieze sculptura alături de profesorul italian de arte frumoase Raffaello Romanelli. Ceea ce l-a determinat pe artist să refuze să se mai întoarcă vreodată în România este legat de moartea în condiţii suspecte a fratelui său, pentru a cărei dispariţie ar fi fost invocate motive politice. 

Anul 1912 în prinde pe Dimitrie Haralamb Chipăruş la Paris şi aajunge să studieze la „Ecole des Beaux – Arts”, ale cărei cursuri le-a frecventat şi marele Brâncuşi. La Paris, Chipăruş   atrage atenţia criticilor de artă folosint tehnica criselefantină, care presupunea crearea de sculpturi folosind ca materiale bronzul şi fildeşul. Maniera de lucru a artistului a dus la dezvoltarea unui nou stil artistic: Art Deco. 

Practic, el a fost pionierul care a dezvoltat Art Deco-ul şi l-a ridicat la rangul de artă în adevăratul sens al cuvântului.   Munca lui Chipruş a fost influenţată de baletul rus al lui Serghei Diaghilev, Egiptul Antic sau teatrul francez. Cele mai renumite opere ale sale întruchipează veselia văzută prin formele unor dansatoare exotice sau vedete din lumea mondenă a societăţii interbelice.

Inginerul român care a dezvoltat industria auto 

Trecut de asemenea în anonimat, inginerul român  Aurel Perşu s-a remarcat după ce a patentat automobilul perfect aerodinamic, ale cărui roţi se află în interiorul caroseriei. 

Mai concret, el a făcut primele studii pentru a aduce automobilele la forma în care ele se află astăzi. Perşu s-a născut la 26 decembrie 1890 la Bucureşti şi a urmat cursurile  Şcolii Superioare Tehnice din Berlin, absolvind în 1913, Secţia Mecanică. Brevetul pentru maşina cu formă aerodinamică şi roţi în interiorul caroseriei îl obţine în 1922.

 După mai multe calcule el a realizat faptul că forma ideală a unui vehicul în mişcare este cea a picăturii de apă în cădere. Conceptul de automobil ale cărui roţi se află în interiorul caroseriei a fost unul uimitor, pentru că nicio maşină nu arăta aşa la vremea respectivă. După ce a cucerit Europa cu invenţia sa, inginerul român a revenit în ţară fiind conferenţiar al Şcoala Politehnică şi director la fabrica de avioane I.A.R. Braşov. Se stinge din viaţă la 5 mai 1977, la Bucureşti. 

Chipul lui Iisus din Rio, sculptat de un român

Despre celebrul Mântuitor care veghează deasupra oraşului Rio de Janeiro a auzit întreg mapamondul. Foarte puţini sunt însă cei care cunosc faptul că faţa celebrei statui a fost realizată în totalitate de un sculptor român, pe numele său Gheorghe Leonida. Născut în Galaţi în 1892, face cursuri de artă la Bucureşti şi Roma, obţinând numeroase premii internaţionale cu mai multe creaţii realizate de el.

 Foarte apreciat de pentru fidelitatea cu care reda chipurile umane în lucrările sale, Gheorghe Leonida a fost inclus de către sculptorul Paul Landowsky în echipa care a realizat statului reprezentând-ul pe Iisus Hristos, din Rio de Janeiro. Monumentul a fost planificat cu sărbătorirea a 100 de ani de la independenţa Braziliei, statuia fiind construită în nouă ani. Ea a fost sfinţită şi inaugurată la 12 octombrie 1931. 

Citiţi şi:

Povestea celor patru români premiaţi cu Nobel, alungaţi cât mai departe de graniţele ţării