Povestea românului care a făcut o descoperire fabuloasă, recunoscută la nivel mondial: „Sunt singurul lunatic“
0
GENIU ÎN PROVINCIE Ciprian Vîntdevară (31 ani), un simplu muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, judeţul Vaslui, a uimit lumea internaţională a astronomiei cu o descoperire făcută într-o noapte de februarie. Povestea autodidactului care va rămâne în istoria astronomiei cu descoperirea sa.
Mulţi ani de voluntariat, studiu individual şi nopţi petrecute studiind cerul, au adus România în rândul ţărilor care vor rămâne în istoria astronomiei. O descoperire făcută într-un mic Observator de provincie, la Bârlad, a fost înregistrată la MPC (Miror Planei Center) ce aparţine de Uniunea Internaţională de Astronomie. Adică locul care stochează toate descoperirile importante făcute în acest domeniu uriaş al studierii Universului, atât de puţin înţeles chiar şi de oamenii de ştiinţă.
Ciprian Vîntdevară (31 ani) a primit răsplata pentru anii de sacrificiu după ce a descoperit într-o altă galaxie o explozie solară cauzată de fuziunea a două stele ce se caracterizează printr-o culoare roşie distinctă: nova roşie luminoasă dintr-o galaxie apropiată - Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situată la aproximativ 21 milioane de ani lumină, pe teritoriul constelaţiei Ursa Mare. Descoperirea a fost făcută pe 10 februarie 2015, a fost raportată imediat la Biroul Central de Telegrame Astronomice (CBAT), o posibilă supernovă cu magnitudinea 16.5 în galaxia M 101. Trei zile mai târziu, pe 13 februarie, astronomul neozeelandez Stu Parker a utilizat un telescop din Spania şi a confirmat că într-adevăr există un nou obiect în galaxia M 101. Ulterior s-a constatat că noua descoperire nu este o supernovă, şi o perioadă de timp natura acestui obiect a fost incertă. Au apărut mai multe publicaţii pe forumurile internaţionale de astronomie, printre care şi în revista italiană de astronomie "Coelum".
Abia pe 11 martie a fost publicată o nouă telegramă astronomică, în care se confirmă spectografic că noul obiect este de fapt o novă roşie luminoasă (luminos red nova/LRN) . Pe 24 martie a putut să facă anunţul oficial: "Pentru mine şi echipa de la Observatorul Astronomic Bârlad este un moment unic şi cu siguranţă va rămâne în istorie. A fost în parte noroc, în parte ani de sacrificiu. E răsplata pentru anii de studiu. Puteam să nu am norocul ăsta".
Povestea cercetătorului
Ciprian Vîntdevară este din Galaţi şi a părăsit oraşul natal şi profesia de dascăl pentru oportunitatea creată de a face studii în domeniul astronomiei. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Geografia Turismului, din Galaţi, filială a Facultăţii de Geografie Bucureşti. În cei cinci ani de facultate a muncit pe Şantierul Naval Galaţi pentru a se întreţine şi în puţinul timp liber a făcut voluntariat la Observatorul Galaţi.
“Sunt singurul lunatic din familie, de mic mi-a plăcut să privesc cerul în nopţile petrecute la ţară, la bunici. Studenţia a fost o perioadă interesantă: lucram şi făceam voluntariat în condiţii destul de dificile. Nu-mi este ruşine să spun că am fost muncitor pe şantier”, a spus, pentru “Adevărul”, Ciprian Vîntdevară.
“Riscăm să nu mai putem practica astronomia peste câţiva ani din cauza poluării luminoase, a iluminatului stradal în exces. Generaţiile care vin din urmă nu o să se mai poată uita la stele, e ceea ce spunem noi că <omorâm cerul>. În New York, în 2005, a fost o pană de curent generală. Americanii au sunat la 112 să atenţioneze că cerul este invadat de corpuri extraterestre. Ei nu mai ştiau cum arată stelele, cerul”, Ciprian Vîntdevară.
În 2005, alături de Ovidiu Tercu şi alţi pasionaţi de astronomie din Galaţi a fondat Astroclubul “Călin Popovici” Galaţi. Masterul l-a urmat la Bucureşti, în domeniul meteorologiei şi climatologiei. În paralel cu studiile post-univeristare a muncit şi a continuat colaborarea cu Astroclubul Galaţi: “Bucureştiul a fost o perioadă ciudată, o luptă pentru supravieţuire”.
După masterat, s-a angajat ca profesor suplinitor la Tecuci (judeţul Galaţi) şi deşi nu a fost uşor şi-a pus bazele carierei profesorale. Ovidiu Tercu i-a spus că se lucrează la un Planetariu în Bârlad şi că ar putea să lucreze acolo. “Nici nu ştiam de Bârlad, nu-mi imaginam cum e posibil să fie Planetariu într-un orăşel”, a povestit cercetătorul.
Observatorul şi Planetariul Bârlad atrag anual 8.000 de vizitatori FOTO Astroperseus
Într-un final a decis să se mute în oraşul despre care ştia atât de puţine lucruri, a renunţat la locul de muncă pe care îl avea, şi s-a mutat într-un târg de provincie unde nu cunoştea pe nimeni. În toamna lui 2009 a preluat coordonarea Planetariului şi Observatorului de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad. Observatorul consta într-un telescop cumpărat în 2006 din fondurile proprii ale muzeului. La acea vreme, telescopul era unul din cele mai performante din ţară, dar nu exista un specialist care să-l exploateze.
Anii de voluntariat de la Galaţi l-au ajutat să se integreze rapid şi să ridice standardele Observatorului de la un an la altul. A înfiinţat Astroclubul “Perseus” care are 10-15 memebri activi. În 2011 a câştigat primul proiect “Ţara lui Andrei” desfăşurat de Petrom. Cu cei 5.000 de euro câştigaţi a dotat Observatorul cu două telescoape mobile şi alte accesorii necesare muncii de cercetare. În 2012 a câştigat un nou proiect Petrom şi a obţinut o nouă finanţare de 5.000 euro, bani folosiţi pentru doatrea cu echipamente necesare pentru fotografie astronomică şi cercetare ştiinţifică. Tot echipamentul a fost funcţional în 2013, când a reuşit să facă aparatele funcţionale.
“Tot ce am aplicat la Bârlad a fost strategia colegilor de la Galaţi. Plecând de la finanţare şi sponsorizări, continuând cu dotarea Observatoului şi Planetariului şi cu munca de cercetare”, a precizat muzeograful.
Datorită muncii de cercetare depusă individual, în 2013, Observatorul Bârlad a fost recunoscut de Miror Planet Center (MPC) şi a primit codul de înregistrare L22. Practic, această bază de date internaţională, stochează informaţii primite de la centre de astronomie din toate colţurile lumii. Acolo sunt raportate coordonate de asteroizi şi comete. Mai exact, aceşti cercetători contribuie la determinarea orbitei fiecărui corp astral, în special asteriozi şi comete.
Nopţi de cercetare
Descoperirea novei roşii luminoase este într-adevăr fabuloasă, cu atât mai mult cu cât vorbim de un Observator amator. Ciprian Vîntdevară face munca de cercetare din pasiune, fără a fi plătit pentru asta. Pentru o noapte de cercetare trebuie să meargă la Observator de la ora 19.00 pentru a face pregătirile. Telescopul montat pe acoperişul unei clădiri a muzeului este protejat de o cutie metalică (nu de o cupolă cum ar fi normal) şi trebuie desfăcută, apoi trebuie să facă cablajul, reglajele etc. În fiecare noapte cu cer senin stă la Observator până la ora 3 dimineaţa, uneori chiar până la ora 5. La ora 8.00 vine la programul normal de muncă ca muzeograf. Toată această muncă colosală o face de unul singur.
“Riscăm să nu mai putem practica astronomia peste câţiva ani din cauza poluării luminoase, a iluminatului stradal în exces. Generaţiile care vin din urmă nu o să se mai poată uita la stele, e ceea ce spunem noi că omorâm cerul. În New York, în 2005, a fost o pană de curent generală. Americanii au sunat la 112 să atenţioneze că cerul este invadat de corpuri extraterestre. Ei nu mai ştiau cum arată stelele, cerul”, a atenţionat astronomul.
Citeşte şi:
Spectaculoasa şi primejdioasa cometă Siding Spring, observată în premieră în România
Se încarcă comentariile...
