TMK, firma cu 2.400 angajaţi vizată de sancţiunile impuse Rusiei, tot cu sabia deasupra capului. „Am solicitat un act pe modelul Germaniei“
0De peste două luni, o firmă din România cu acţionariat rusesc până în martie 2022 poate face plăţi doar în anumite condiţii, deşi are 2.400 angajaţi şi comenzi din toată lumea. Din iunie ANAF nu mai poate prelungi derogările, spun sindicaliştii, iar numirea de către stat a unui administrator special este singura soluţie, altfel toată activitatea se blochează.
Firma TMK Artrom, care produce ţevi fără sudură şi le livrează în Uniunea Europeană, SUA şi Canada, are de peste două luni activitatea îngreunată de sistemul extrem de greoi de plăţi pe care a fost obligată să-l accepte.
TMK produce la combinatul din Reşiţa oţelul necesar fabricii de ţevi din Slatina, iar de la Slatina pleacă produse în toată lumea. Anul 2022 ar fi trebuit să fie cel mai bun an din istoria de peste 30 de ani a întreprinderii.
După ce acţionarul principal Dmitry Pumpiansky a fost pus pe lista oligarhilor sancţionaţi de Uniunea Europeană, totul a luat însă o întorsătură de necrezut. Oligarhul şi-a cesionat acţiunile, însă firma care deţine TMK, înregistrată în Cipru, nu mai poate transmite documentele traduse care atestă tranzacţia. Consecinţa este rămânerea TMK pe lista entităţilor supuse sancţiunilor, cu urmări pentru cei aproximativ 2.400 angajaţi din România.
„Avem derogare până la 11 iunie“
Angajaţii au ieşit de mai multe ori în stradă, temându-se că totul se poate nărui, deşi firma are comenzi. În cele din urmă s-a găsit soluţia provizorie a derogării de la sancţiunile impuse la nivel european, ANAF autorizând anumite tipuri de plăţi şi o listă de furnizori. Soluţia este însă valabilă doar până în 11 iunie, măsurile nemaiputând fi prelungite după această dată, din acest motiv solicitându-se adoptarea unor noi soluţii.
„Noi avem derogare până pe data de 11 iunie 2022, a fost dată provizoriu, în baza regulamentului Uniunii Europene. Nu se poate prelungi acest termen după data de 11 iunie 2022 şi am solicitat atunci emiterea unui act normativ pe modelul Germaniei, al firmei Gazprom din Germania, să pună un custode pe sechestrul care e aici, să administreze în Consiliul de Administraţie, iar acesta să aibă drept de veto pe partea de plăţi“, spune liderul sindical Cornel Ştefănescu.
Deşi părea că soluţia propusă a fost acceptată de reprezentanţii guvernului, actul normativ întârzie să fie adoptat. Între timp societatea a reuşit să deblocheze livrările (la un moment dat cantităţi impresionante de marfă erau blocate în Portul Constanţa), însă plăţile se fac în continuare cu dificultate, chiar dacă este vorba de aceiaşi furnizori care sunt verificaţi de către bănci la fiecare tranzacţie.
„Băncile sunt reticente la plăţi. Trei-patru săptămâni durează plata unei facturi“
Oarecum greu de crezut, dar statul se mişcă mai repede în cazul TMK decât o fac băncile comerciale, primele, de altfel, care au reacţionat după impunerea sancţiunilor la nivel european.
„Băncile sunt reticente la plăţi. Partea de ANAF se mişcă foarte repede cu aprobările pentru plăţile către furnizorii care au fost trecuţi pe lista aprobată, în schimb băncile sunt reticente. Dacă nu vor ele să dea drumul la plăţi, nu vor. (...) Trei-patru săptămâni durează plata unei facturi, faţă de situaţia dinainte, în care azi facturai, azi intrau banii. Pentru că înainte se făceau prin transfer electronic, acum toate se fac de mână. Se scriu fizic, pe hârtie, ordinele de plată sunt doar pe hârtie“, a mai precizat liderul de sindicat Ştefănescu.
Teama angajaţilor, dar şi a reprezentanţilor firmei, este aceea că dacă până la sfârşitul acestei luni nu se va găsi o altă soluţie juridică se va ajunge din nou la blocarea totală a plăţilor, aşa cum s-a întâmplat în martie, când salariaţii au fost plătiţi cu întârziere, iar anumiţi furnizori au fost amânaţşi cu plata facturilor scadente. Aceiaşi furnizori au rămas alături de TMK, însă pe zi ce trece şi lor le este mai greu, mai spune Cornel Ştefănescu.
„Sunt furnizorii noştri de atâta timp, dar totodată se blochează şi ei, au o grămadă de bani de primit de aici şi nu pot să-şi primească banii din cauza tranzacţiilor bancare. Sunt unii mai mici, unii mai mari, unii care au potenţial de o lună-două să ne suţină şi să ne-nţeleagă, dar automat se pot bloca şi ei, le trebuie şi lor banii ca să poată să şi-i ruleze în fluxul lor de fabricaţie“, a precizat liderul.
„Se caută soluţii la nivel de Guvern“
Sistarea activităţii TMK, dacă soluţiile identificate nu sunt puse în practică, ar însemna nu doar sute de angajaţi care vor îngroşa rândurile şomerilor din Olt şi Caraş-Severin, ci o întreagă comunitate afectată.
„Este o companie de top în judeţul nostru, avem mulţi angajaţi şi aduce plus-valoare la economia judeţului, fiind unul din puţinele judeţe ale României în care încă avem o balanţă pozitivă, adică avem mai multe exporturi decât importuri, şi compania TMK contribuie la acest aspect“, a declarat prefectul judeţului Olt, Florin Homorean.
„Noi am informat, am spus că este o companie importantă pentru noi, cu mulţi salariaţi pe plan local, şi că ar trebui să se identifice anumite soluţii de deblocare a situaţiei. Am făcut memorii, am vorbit la telefon (...). Se caută soluţii din punct de vedere juridic cum am putea aplica la nivel naţional acele prevederi care oferă posibilitatea de derogare pentru companiile care sunt sub sancţiuni stabilite la nivel european“, a adăugat prefectul Homorean.
„Germania îşi protejează muncitorii şi producătorii, ca să-şi încaseze statul banii, dările aferente, iar noi nu, noi trebuie să-nchidem. Să-i trimitem şi pe cei care au mai rămas prin ţară la cules de căpşuni şi sparanghel“, a reacţionat şi liderul Cartel Alfa Olt, confederaţie la care sunt afiliate sindicatele din fabricile TMK din România, Cristel Ioţu. Acesta spune că dacă se întârzie cu adoptarea soluţiilor oamenii vor ieşi din nou în stradă.
Un prim termen avansat pentru emiterea de către Guvern a unui act normativ în sprijinul celor solicitate este 25 mai 2022.
Vă recomandăm să citiţi şi: