Progres major în oncologie: aparatură de ultimă generație pentru un diagnostic rapid și precis
0Un spital din provincie a reușit, printr-un proiect european, să doteze laboratorul de analize medicale cu aparatură de peste 5 milioane lei. Analizele imunohistochimice (IHC) care nu puteau fi realizate înainte vor fi, astfel, disponibile din ianuarie 2026.
Laboratorul de Anatomie Patologică al Spitalului Județean de Urgență Slatina a fost dotat, printr-un proiect finanțat prin FEDR, în cadrul Programului de Sănătate 2021-2027, cu aparatură în valoare de peste 5 milioane lei, fiind achiziționate 23 de echipamente noi care permit reducerea timpilor de procesare a probelor și cresc acuratețea rezultatelor. Prin același proiect s-a realizat și digitalizarea fluxului în laborator. Este primul proiect strategic pentru combaterea cancerului din regiunea Oltenia finalizat, au precizat reprezentanții SJU Slatina, în special în domeniul oncologic timpul câștigat însemnând șanse în plus la intervenție adecvată și în timp optim.
Faptul că, de luna viitoare, inclusiv analizele de imunohistochimie vor putea fi realizate în acest laborator va face ca pacienții să câștige timp prețios, medicii explicând care sunt avantajele.
„Calitatea prelucrării țesuturilor afectează în mod direct acuratețea și fiabilitatea rezultatelor”
Printre aparatele achiziționate în cadrul proiectului, deosebit de utile în prelucrarea probelor, se numără: microtoame semiautomate, procesator de țesuturi, stație de includere la parafină, sisteme de etichetare pentru lame și blocuri, scanner de lame, microscoape cu imunofluorescență și cameră foto-video, criotom - echipament complet pentru compartimentul de citologie.
„Această aparatură funcționează în paralel și coerent, contribuind la scurtarea timpului de analiză și la creșterea preciziei diagnostice. Prin integrarea sistemelor IT și a infrastructurii IT, fluxul este stabil, sigur și rezistent la întreruperi. Aparatura achiziționată în serviciul de anatomie patologică asigură prelucrarea țesuturilor de înaltă calitate, fiind esențial pentru un diagnostic precis. În diagnosticul medical, în special în anatomie patologică și oncologie, calitatea prelucrării țesuturilor afectează în mod direct acuratețea și fiabilitatea rezultatelor”, a explicat dr. Camelia Trifan, medicul-șef al Laboratorului de Anatomie Patologică.
În laboratorul celui mai mare spital din Olt se prelucrează anual peste 8.000 de probe, adresabilitatea crescând considerabil în ultimii ani. Prin punerea în funcțiune a noii aparaturi, capacitatea laboratorului va crește cu 30%.
Noile echipamente achiziționate, care acoperă întregul flux de prelucrare histopatologică (de la primirea probei, orientarea macroscopică, fotografierea probei, procesarea, includerea la parafină, secționarea, colorarea, analiza microscopică și până la digitalizarea și arhivarea imaginilor și arhivarea blocurilor și lamelor), au fost instalate, testate și integrate în activitatea zilnică.
„Pentru personalul medical, noua aparatură înseamnă un flux de lucru mai eficient, o precizie superioară în pregătirea probelor și acces rapid la imagini digitalizate, ceea ce crește calitatea actului medical. (...) Cel mai important rezultat al proiectului îi privește însă pe pacienți. Prin modernizarea laboratorului și digitalizarea fluxului de analiză, timpul de obținere a rezultatelor s-a redus considerabil, iar acuratețea diagnosticelor a crescut. În oncologie, fiecare zi contează”, a mai spus dr. Trifan.
Deplasările către centrele universitare vor fi eliminate, pacienții cărora li se indicau analize complexe, care depășeau capacitatea laboratorului, deplasându-se până acum cu probele către laboratoare care procesează astfel de analize.
„Două lucruri sunt esențiale: examenul extemporaneu și examenul imunohistochimic”
Dr. Florin Popa, chirurg plastician și director medical al spitalului, a explicat care este impactul noii aparaturi în cazul unei suspiciuni de cancer de piele, de exemplu.
„Un pacient ajunge la mine cu o suspiciune de formațiune tumorală cutanată, care poate să fie un melanom, Doamne-ferește, sau simple carcinoame bazocelulare, spinocelulare. Ce aducem noi nou, ce vine nou? Două lucruri sunt esențiale, două lucruri trebuie să înțeleagă toată lumea: examenul extemporaneu și examenul imunohistochimic. Când vorbim de un diagnostic de certitudine pentru o formațiune tumorală - certitudine că este benign sau malign, pentru că până la urmă aici ne ducem - asta o spune doar examenul histopatologic. Dar ca să întărim, de multe ori aveam nevoie de imunohistochimie. O serie de formațiuni tumorale cutanate, și anume melanomul - are întotdeauna nevoie de confirmare imunohistochimică. Pacienții care se adresau spitalului nostru luau acele probe și se duceau către alte centre, fie la București, fie la Craiova sau la Cluj-Napoca. De acum înainte, pacienții vor beneficia de acest serviciu și la noi, la noi în spital”, a explicat medicul.
Un alt avantaj este posibilitatea efectuării examenului extemporaneu (analiza histopatologică rapidă, efectuată în timpul operației, pentru a stabili un diagnostic provizoriu ), care îi ajută pe medici să se orienteze chiar în timpul intervenției.
„De ce este important pentru pacienți? Pentru că în timp ce ești în sala de operații, trimiți proba către serviciul de anatomie patologică și primești un răspuns că este sau nu este malign. Ce înseamnă asta? Păi, până la urmă înseamnă o excizie mai mică. Dacă medicul anatomopatolog te îndrumă și spune că pare să fie o formațiune benignă, atunci normal că excizia va fi una mult mai mică și cicatricea care rămâne este mai mică. Înainte era așa: doctor mare, incizie mare. Nu, nu mai e așa”, a completat dr. Popa.
Șase medici lucrează la acest moment în cadrul laboratorului, iar numărul este suficient pentru a acoperi nevoile unității sanitare și a asigura activitatea 24 de ore din 24, 7 zile din șapte, a mai precizat directorul medical.
„Microscopia clasică nu-ți poate da o confirmare de 100%”
Analizele de imunohistochimie vor fi disponibile de la mijlocul lunii ianuarie 2026, a precizat dr. Florin Popa, pentru „Adevărul”. De aceste analize este nevoie de multe ori pentru a confirma sau infirma suspiciunea medicului, fiind situații în care diferența între o tumoră malignă și una benignă se poate face doar prin intermediul acestei investigații. „Exact cum discutam și cu colegii de la anatomie patologică, microscopia clasică nu-ți poate da o confirmare de 100%. Și acum, prin imunohistochimie, asta ne dorim să facem”, a mai adăugat dr. Popa.
Timpul de așteptare pentru rezultatul în cazul IHC depinde de materialul biologic analizat, a precizat dr. Camelia Trifan, o perioadă de 10 zile fiind media.
„Dacă este o biopsie mică, biopsia se fixează într-un timp de 12-24 de ore. Dacă este o piesă mare, să zicem un uter sau o piesă de colectomie, fixarea se face într-un timp mai îndelungat, chiar și într-o săptămână. Este foarte importantă fixarea, (...) asta înseamnă că țesutul este imersat într-un recipient cu formol și formolul păstrează structura țesutului și a celulelor și previne putrefacția țesutului. Trebuie să așteptăm timpul de fixare. Dacă fixarea este foarte bună, putem să mergem mai departe să prelucrăm proba. În principiu cam 10 zile, aș zice. Dar depinde și de timpul de fixare”, a spus dr. Trifan.
De ce este importantă investigația IHC
Imunohistochimia (IHC) este indispensabilă în oncologie deoarece furnizează date prețioase despre tumoră: de ce fel este, de unde provine, cât de agresivă este și ce tratament i se potrivește, informații pe care microscopul obișnuit (histologia clasică) nu le poate surprinde.
Investigația IHC (imunohistochimie) este o tehnică de laborator care folosește anticorpi specifici care se leagă de proteinele țintă din proba de țesut, permițând vizualizarea lor prin metode chimice sau fluorescente.
Prin IHC se identifică originea celulară a tumorii – pentru că multe tumori arată similar la microscop, dar provin din țesuturi diferite, ceea ce permite alegerea tratamentului adecvat.
Aceeași investigație stabilește diagnosticul diferențial între leziuni benigne și maligne, ajutând la evitarea supradiagnosticului sau a subdiagnosticului. Tot rezultatul IHC, care permite clasificarea subtipurilor de cancer, îl ajută pe oncolog să stabilească medicamentul potrivit, diverse subtipuri tumorale putând avea evoluții și tratamente complet diferite.
Un alt mare avantaj al IHC este acela că evidențiază invazia tumorală, distingând între formele „în situ” și cele invazive și ajutând astfel în stabilirea prognosticului. Tot IHC permite confirmarea sau excluderea metastazelor, indicând dacă este o tumoră primară sau este metastază din alt organ.
Investigația îi ajută pe medici să estimeze riscul și să aleagă intensitatea tratamentului, anumiți markeri IHC fiind asociați direct cu agresivitatea tumorală.