Programul „Tomata“ s-a modificat până când s-a pierdut între ministere. Fermierii sunt nemulţumiţi
017 mai ar fi fost termenul limită până la care fermierii care cultivă legume în spaţii protejate să ceară sprijin de minimis la APIA. Actul normativ care modifică programul „Tomata“ s-a blocat însă între ministere.
Fermierii care sperau, conform promisiunilor înaintate de guvernanţi, că programul „Tomata“ va fi înlocuit cu unul de sprijin pentru cultivarea a cinci legume în spaţii protejate sunt total dezorientaţi.
Până la 17 mai 2021, aşa cum arăta un proiect lansat în dezbatere publică în martie a.c. şi retras ulterior, fermierii aveau termen să depună la agenţiile locale APIA cererile de sprijin.
Erau şi aşa nemulţumiţi că în varianta modificată sprijinul a scăzut de la cel mult 3.000 euro/1.000 m.p., cât era în „Tomata“, la cel mult 2.000 euro/1.000 m.p., cât este limita în noul program, însă acum şi-au pierdut speranţa că vor putea primi chiar şi aceşti bani.
Ce ştiu reprezentanţii fermierilor
Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, cel care a participat la mai multe discuţii cu oficialii din Ministerul Agriculturii de-a lungul acestui an, spune că proiectul de act normativ s-ar fi blocat la Ministerul de Finanţe. Iniţial acest minister a cerut Ministerului Agriculturii, care este iniţiatorul, mai multe lămuriri, aceste lămuriri ar fi fost trimise cu trei săptămâni în urmă, însă n-ar mai fi venit niciun răspuns.
„Întârzierea nu ne este benefică şi nici nu ne aşteptam. Cred că filozofia programului trebuie regândită, sau cel puţin ca perioade de recoltare şi de depunere a documentelor. Ca perioadă de depunere, pentru a nu aglomera APIA, propunerea noastră ar fi 1-15 iunie, iar recoltarea susţinem în continuare să se facă până la 31 octombrie“, a declarat Ion Păunel.
Programul „Tomata“, lansat în mandatul ministrului PSD Petre Daea, prevedea două cicluri de finanţare: pentru culturile de tomate extra-timpurii – ciclul I, respectiv tomatele cultivate pentru a fi recoltate până aproape de începutul iernii – ciclul II.
Fermierii au venit constant cu propunerea de a putea accesa acest program şi cei care nu mizează neapărat pe culturile extratimpurii, motivând că rolul programului ar trebui să fie, în fapt, susţinerea producţiei româneşti de legume astfel încât să se limiteze importurile şi să li se acorde consumatorilor din ţară posibilitatea să consume produse româneşti şi nu doar susţinerea acelor fermieri care pun pe piaţă legume foarte devreme, dar cu costuri uriaşe.
Actualul ministru a venit în acest an cu propunerea de a da posibilitatea fermierilor care cultivă în spaţii protejate să aleagă între cinci legume - ardei gras şi/sau ardei lung; castraveţi, tomate, varză alba şi/sau roşie şi vinete, motivând constant pe de o parte că fermierii care cultivă alte legume decât tomata ar fi dezavantajaţi, iar pe de alta că acest program de sprijin a dus la anomalii în piaţă. Deşi fermierii au cerut să poată face un mix de cel puţin două legume pe cei 1.000 m.p., suprafaţa minimă pe care trebuie să o cultive, propunerea nu a fost introdusă în proiect.
Având în vedere că lucrurile în continuare sunt nedecise, fermierii propun fie decalarea perioadei de vânzare a legumelor, şi cer ca termenul limită de valorificare să fie 15 iulie (în propunerea iniţială era 1 iulie), fie să se reintroducă şi ciclul II, cu termen de recoltare şi valorificare 15 august – 31 octombrie.
Ar fi vorba de culturile pe care fermierii le înfiinţează după ce le-au lichidat pe cele timpurii, în cazul producătorilor care au plantat legume timpurii, şi de legumele cu ciclu lung de fructificare, în cazul fermierilor care din start au mers pe astfel de culturi.
„Am vrea să ştim ce obiecţii a avut Ministerul de Finanţe vizavi de program, ce a fost greşit? (...) Oricum, săptămâna aceasta o să facem o adresă către Ministerul Finanţelor să vedem ce se întâmplă, pentru că fermierii sunt nemulţumiţi. Se caută soluţii ca acest program să continue cu alte termene, cel puţin aşa ni s-a spus“, a mai spus Păunel.
Vă recomandăm şi: