Păstrătorii de tradiţii Olga Filip şi Ion Creţeanu au primit titlul de Tezaur Uman Viu
0Alţi doi păstrători de tradiţii din Olt au primit titlul de Tezaur Uman Viu, judeţul ajungând astfel la şase asemenea distincţii.
Meşterul popular Olga Alexandrina Filip şi rapsodul Ion Creţeanu au primit titlul de Tezaur Uman Viu în cadrul selecţiei de anul acesta organizată de Ministerul Culturii. Vestea a dat-o Valeru Ciurea, cel care a şi întocmit documentaţia necesară pentru depunerea candidaturilor.
„Ziua de 8 septembrie 2020 îmi aduce multiple bucurii. Printre acestea, rezultatul final al programului Tezaure Umane Vii, al Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii. Când îţi vezi efortul şi încrederea răsplătite, te simţi împlinit. Astăzi, bucuria şi împlinirea mea înseamnă încă două nume care se adaugă pe lista Tezaurelor Umane Vii ale Oltului: Olguţa Alexandrina Filip - meşter cusături populare, din Cezieni şi Ion Creţeanu – rapsod popular, din Voineasa. Sunt alţi doi oameni în care am crezut şi cărora le-am dedicat cu dragoste timpul meu pentru întocmirea dosarelor de candidatură care să fie reprezentative pentru cei doi candidaţi şi care să reflecte atât de bine activitatea acestora astfel încât membrii comisiei să poată face aprecierile necesare acordării acestui titlu de foarte mare însemnătate pentru cei care le primesc dar şi pentru comunităţile din care provin“, a anunţat Valeru Ciurea.
În competiţia de anul acesta pentru acordarea distincţiilor au fost propuse 47 nume. Opt dosare au fost descalificate din motive administrative, iar un meşter popular a decedat între timp. Din cele 38 rămase, specialiştii Ministerului Culturii au decis că 11 pot fi declaraţi Tezaur Uman Viu, un titlu care se acordă pentru „calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu imaterial şi performer capabil să transmită modele culturale tradiţionale şi să fie recunoscută atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea stiinţifică“.
Iată lista completă a păstrătorilor de patrimoniu cultural imaterial distinşi în acest an cu râvnitul titlu:
1. Ana BODESCU - port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, jud. Bistriţa-Năsăud;
2. Ion CREŢEANU - spiritualitate (cântăreţ - muzică vocală tradiţională), Voineasa, jud. Olt;
3. Maria DULĂU - spiritualitate (cântăreţ - muzică vocală tradiţională), sat Biia, jud. Alba;
4. Alexandrina Olguţa FILIP - port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, jud.Olt;
5. Eugen GAVRILĂ - prelucrarea lemnului, sat Loman, jud.Alba;
6. Ştefan HARABAGIU - spiritualitate (dansator), comuna Jilavele;
7. Petre MĂSALĂ - spiritualitate (dansator, performer Căluş), comuna Stolnici, jud. Argeş;
8. Marius MIHUŢ - prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, jud. Bihor;
9. Ioan MOLDOVAN - spiritualitate (dansator), sat Berchieş, jud. Cluj;
10. Ana NEAMŢU - spiritualitate (cântăreţ - muzică vocală), comuna Cut, jud. Alba;
11. Florin Nicolae POENARIU - meşteşuguri artistice tradiţionale (iconar), localitatea Laz, jud. Alba.
Judeţul Olt are la acest moment şase păstrători ai tradiţiilor distinşi cu acest titlu, respectiv: Dumitru Liceanu – cojocar din Vădastra (2015), Petre Feraru – vătaf de căluş, din Oporelu (2015), Constantin Niţu – meşter popular cusături şi ţesături populare, din Cornăţelu, localitatea Poboru (2018), Gheorghe Tănase – meşter popular în prelucrarea artistică a lemnului, din Corbu (2018).
Olga Filip, cea care a pus acul şi aţa în mâna a sute de fete şi femei din Cezieni şi nu numai, a declarat că titlul primit este o realizare extraordinară. „Nu găsesc cuvinte să exprime pe deplin ce simt. Eu am fost unul dintre cei care, cu ajutorul celor din jur, a putut să ajungă aici“, a declarat Filip, mulţumindu-i celui care a întocmit şi promovat dosarul său de candidatură, dar şi oamenilor care de-a lungul timpului i-au fost alături şi au încurajat-o şi susţinut-o să-şi urmeze menirea. Olga Filip este astăzi profesor la Şcoala Populară de Arte, având zeci de cursante care deprind arta cusăturilor tradiţionale. Este, de asemenea, omul care are grijă ca obiceiul coaserii iei să nu se piardă la Cezieni, dar şi ca influenţele moderne să nu altereze fondul adevăratului tezaur pe care localnicele l-au moştenit de la generaţiile trecute.
VĂ RECOMANDĂM ŞI: Meşterul popular care mai crede că tradiţia îţi poate da de mâncare: „Cât timp mai merg pe picioare şi-am să văd cu ochii ăştia eu nu promovez porcării“