O elevă vrea să facă bani salvând oraşele de poluare cu panourile verzi. Ce implică proiectul
0O idee prin care o liceană din judeţul Olt vrea să salveze oraşele de aerul poluat a ajuns în finala unei competiţii naţionale de planuri de afaceri. Tania Vătăşoiu a intrat în competiţie cu alţi peste 1.000 de elevi, iar ideea ei este de a construi panouri florale antipoluare
Tania Vătăşoiu are 17 ani şi este elevă la Colegiul Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina. Aplecată mai mult spre ştiinţele umaniste (chiar în acest an a obţinut premiul special al juriului la Olimpiada Naţională Interdisciplinară „Cultură şi spiritualitate românească“), eleva a dovedit că poate la fel de bine şi să întocmească un plan de afaceri viabil. A intrat în competiţie cu alţi peste 1.000 elevi de liceu din ţară şi a ajuns în finala în care se confruntă doar 23, în încercarea de a convinge oameni de afaceri de succes că ideea lor poate fi transformată într-o afacere bună.
Ideea care a dus-o pe Tania în finală este aceea de a construi panouri florale antipoluare. Panourile ar putea fi cumpărate de administraţiile publice locale sau de marii poluatori industriali care ar avea, astfel, la îndemână o soluţie practică de a reduce poluarea.
„Costul e de 170.000 euro pe panou. Dar cât costă poluarea?!“
Concursul care s-a adresat liceenilor le-a lăsat aproximativ patru luni la dispoziţie să-şi întocmească planul de afaceri şi să depună toate documentele în format online.
„EARLY INNOVATORS BUSINESS PLAN COMPETITION este singurul concurs naţional pentru planuri de afaceri dedicat elevilor de liceu indiferent de profilul la care ei studiază. Se află în parteneriat cu BCR «Şcoala de business» şi îşi propune să dezvolte mentalitatea antreprenorială în rândul tinerilor de liceu pe baza unei bune practici de parteneriat public-privat aplicată elevilor din România. Elevii pot participa individual, aşa cum am participat eu, sau în echipe de maxim patru candidaţi“, a explicat eleva.
Pentru a pune pe hârtie ideea sa, fata a făcut o atentă cercetare de piaţă, dar şi în privinţa soluţiilor tehnice. Aşa a aflat că un panou antipoluant din muşchi şi licheni, de doar patru metri lungime şi trei înălţime, are efectul a 280 de arbori. „Am conceput acest proiect în primul rând pentru companiile care reprezintă marii poluatori şi ei să fie primii care să achiziţioneze aceste panouri, ulterior urmaţi de primării, de autorităţile locale“, a dezvăluit tânăra, precizând care sunt clienţii ei, conform planului de afaceri gândit.
„Am conceput acest proiect în primul rând pentru companiile care reprezintă marii poluatori şi ei să fie primii care să achiziţioneze aceste panouri, ulterior urmaţi de primării, de autorităţile locale“ – Tania Vătăşoiu, elevă
Preţul unui asemenea panou - care nu presupune doar aranjarea muşchilor şi lichenilor într-un mod plăcut ochiului, ci va avea un sistem tubular montat pe o structură metalică pentru a întreţine muşchii şi lichenii, controlat automat, dar şi un panou electronic prin intermediul căruia vor fi afişate informaţii importante despre calitatea aerului în zona respectivă - a fost estimat în urma studiilor la 170.000 euro. „Poate fi considerat mult, însă dacă ne gândim la costul poluării... Oare cât costă poluarea, cât costă sănătatea oamenilor afectaţi?!“, este argumentul tinerei, idee susţinută şi de profesoara ei de economie, Monica Barbu.
Tania Vătăşoiu, alături de profesoara sa de economie, Monica Barbu FOTO: Alina Mitran
„Concursul este la o doua ediţie, anul trecut au fost aproximativ 680 elevi, anul acesta a trecut de 1.000, s-a ridicat şi nivelul concursului. Membrii juriului sunt antreprenori de succes, nume sonore. Tania a fost selectată cu punctaj maxim, a ajuns direct în finală, cu şanse maxime să obţină un premiu important“, a declarat profesoara Taniei, Monica Barbu.
Deşi este importantă şi miza imediată, respectiv câştigarea unuia dintre premiile puse în joc (1.500 euro premiul I, însă se acordă inclusiv premii speciale), eleva este mult mai interesată de a găsi parteneri care să-i finanţeze viitoarea afacere. Visul său este acela de a contribui, în mod concret, la reducerea poluării în oraşe. Dacă reuşeşte, va fi primul antreprenor din familie.