Video „Nomazii” din educație care s-au titularizat după ani de încercări. „Un director care să te motiveze cântărește cât o mie de diplome”

Repartizarea candidaților de la Titularizarea 2025 pe posturile vacante, care a început joi, 31 iulie 2025, este pentru mii de profesori capătul unui drum lung. Alte mii vor încerca și în anii următori, chiar dacă obțin rezultate de top an de an.

Ședințele publice de repartizare pe posturi a candidaților care susțin vara concursul de Titularizare (proba de foc pentru profesorii care vor să ajungă la catedră) sunt o experiență aparte. La aceste ședințe se adună profesorii performanți care repetă uneori ani la rând concursul, nu pentru că nu ar fi reușit să obțină o notă mare, ci pentru că nu sunt catedre titularizabile disponibile. Unii sunt în sistem de 5, 10, 15 ani și chiar mai mult, au statut de suplinitor. Sunt ani în care știu din start că nu sunt catedre vacante pentru disciplina pe care ei o predau, dar și pentru suplinire au nevoie de nota de la Titularizare, așa că susțin concursul.

Cu astfel de profesori am stat de vorbă joi, 31 iulie 2025, cu ocazia repartizării pe posturile titularizabile din Olt a candidaților care au obținut medii peste 7 la Titularizarea 2025 .

Pe post de titular după 12 ani: „Schimb domeniul frumos și cu încredere”

În județul Olt, numărul catedrelor titularizabile nu a fost foarte mare, puțin peste 60 de posturi, deși oferta este mai generoasă decât cu trei-patru ani în urmă. Cele mai multe posturi au fost cele de profesor consilier școlar – 20, multe rămânând nerepartizate. Inspectoratul Școlar Județean Olt a avut de asemenea de repartizat 12 posturi vacante de profesor itinerant, 10 de educator-puericultor, nouă de logoped (nici acestea nu s-au repartizat, pentru că nu au fost candidați cu medii peste 7) și doar două de învățător, trei de profesor de Matematică, unul de profesor de Limba engleză, trei de documentarist etc.. Nu sunt în schimb posturi vacante de Limba și literatura română, Fizică, Chimie sau Geografie.

Lipsa posturilor titularizabile de Limba și literatura română a determinat-o pe candidata care în acest an a obținut la Titularizare cea mai mare medie dintre educatori să schimbe domeniul. A predat 12 ani Limba și literatura română, schimbând nenumărate școli. A susținut aproape în fiecare an examenul, deși catedre vacante de Limba și literatura română n-au existat. Obținând note mari, a reușit să predea an de an pe post de suplinitor calificat, un statut pe nedrept subestimat. Asta până când a decis să schimbe domeniul. În această vară a susținut și licența și probele concursului de Titularizare, iar după atâția ani este „titularul sistemului”, visul oricărui profesor.

„Am îndrăznit să țin cont de sfaturile celor din jur și nu consider că este un regres faptul că am trecut de pe o catedră de Limba și literatura română pe un statut de educator-puericultor. (...) Chiar mă bucur, îmi place, adică văd prin ochii copiilor mei, care la rândul lor au fost în mânuțele altcuiva, și atunci vreau să fac pentru cei care vor fi în fața mea ce mi-aș fi dorit să se facă pentru băieții mei, care sunt mari acum, cei drept”, a spus profesoara.

S-a concentrat pe examenele pe care le-a avut de susținut în această vară și, spune, a vrut să stea departe de toată zarva iscată de măsurile anunțate de curând în educație.

A avut șansa să fie susținută de directorii din școlile în care a fost repartizată, lucru care a cântărit enorm.

„În ultimii doi ani am avut norocul de a preda în aceeași unitate. Și mi-a plăcut foarte mult. Am simțit că am prins, așa, puțină rădăcină. Am avut și șansa unei directoare extraordinare, care m-a motivat foarte mult, ceea ce este mare lucru, să ai un director care să te motiveze. Cântărește cât o mie de diplome”, a spus profesoara.

„Este o poveste tristă simultanul”

A debutat în învățământ într-o școală de la țară. Tot în școli de la țară a predat și în anii următori. „Am predat foarte mulți ani în mediul rural. Mediul rural mă motivează foarte mult. Să știți că percepția este oarecum distorsionată, pentru că este această tendință de a crede că în oraș copiii sunt extraordinari. Sunt, nu spun, dar și copiii din mediul rural sunt extraordinari”, adaugă profesoara.

În primii doi ani de învățământ a predat la simultan. „Este o poveste tristă simultanul, pentru că trebuie, cumva, să te împarți în două și să-i împarți și pe ei astfel încât să simtă că jumătate din oră le revine cu adevărat și că în cealaltă jumătate își permit oarecum să primească o informație în plus, dar pe care nu sunt nevoiți s-o învețe la momentul respectiv. Spre exemplu, aveam clasa a V-a și clasa a VII-a. Alegeam să încep cu clasa a V-a, pentru că erau foarte curioși și foarte dornici să fie ei primii care încep. Erau flexibili cei de-a VII-a, aveau răbdare, știau să aștepte. Cei de-a V-a considerau că li se creează oarecum un privilegiu prin faptul că ei pot să asculte informații de clase mai mari. Și am reușit să gestionez anul frumos, dar n-a fost ușor nici pentru ei nici pentru mine, eram debutantă atunci”, și-a amintit profesoara.

Copiii de la sat au impresionat-o și prin prisma poveștilor lor de viață. Unii sunt greu încercați. Muncesc în gospodărie, își îngrijesc frații mai mici, trăiesc în familii care se înghesuie într-o încăpere... „Fiecare copil are o poveste, indiferent că e în mediul rural, că e în urban”, mai spune profesoara.

„E motiv de bucurie, nu cred că îți dai seama de asta!”

Printre norocoșii care au reușit să prindă un post titularizabil, tot de educator, s-a numărat o tânără aflată în al doilea an la catedră. Momentul repartizării pe post a fost însă unul greu de înțeles. Tânăra a stat mult pe gânduri dacă să accepte unul dintre posturile rămase, atunci când i-a venit rândul, în funcție de medie, să aleagă. Inițial a anunțat că renunță, moment în care profesori care așteaptă de foarte mulți ani un astfel de moment au sărit cu toate argumentele posibile să-i schimbe decizia. Teama tinerei a fost naveta, pentru că între localitatea de domiciliu, Scornicești, și localitatea în care a găsit un post vacant, orașul Balș, sunt peste 50 de kilometri.

„Este pentru un an, în anul următor poți să te transferi dacă vor exista posturi libere!”, au încurajat-o ceilalți candidați. „Nu face asta! Am făcut la fel cu 14 ani în urmă, crezând că voi sta doar un an suplinitoare și la concursul următor voi găsi un post care să-mi convină și de atunci tot dau concurs”, și-a folosit o altă profesoară propria experiență ca argument. „Nu realizezi ce reușită este de fapt asta, să te titularizezi atât de repede!”, a auzit tânăra din toate părțile.

Problema navetei este, de altfel, una serioasă, pe care toți candidații o iau în calcul atunci când vizează un post, cu atât mai mult cu cât transferul nu este posibil în primul an de predare.

Ofițer de poliție, tehnician nutriționist și de doi ani profesoară de Matematică

O altă poveste interesantă este cea a unei profesoare care s-a întors la prima dragoste, Matematica, după aproape 30 de ani.

„Am intrat în învățământ în 2022, am intrat târziu, la 51 ani, și acesta ar fi al treilea an de învățământ. Și am reușit să mă și titularizez. Am mai dat examenul și acum doi ani, în primul an de învățământ, am luat examenul, dar nu am avut post pe care să mă titularizez. Am lucrat întâi la Evidența Populației, am fost ofițer de poliție pe vremea când Evidența Populației aparținea de Ministerul de Interne, ulterior s-a mutat de primărie, după care am lucrat pe nutriție și marketing, întreprinzător independent. Am și o specializare de tehnician nutriționist, am terminat și Facultatea de Drept în perioada când activam la Evidența Populației, dar Facultatea de Matematică am absolvit-o prima dată, în 1994. Și după aproximativ 30 de ani m-am întors la prima dragoste”, a acceptat să ne dezvăluie profesoara.

În primul an de învățământ a predat la sat, în următorul a trebuit să predea în mai multe școli, printre acestea două licee tehnologice. Le-a predat și elevilor adulți, de la programul „A doua șansă”, a predat și în regim simultan.

„În rural sunt și elevi buni și îmi pare rău că acum, cu situația aceasta, cu comasările preconizate, nu știu ce se va alege de rural. Înțelegem că și naveta nu se știe dacă se mai decontează. Este o problemă. Salariile nu sunt foarte mari, mai ales pentru începători. Se ajunge la un salariu mai bunicel cu vechime”, a mai spus profesoara.

Ca mulți alți colegi, va face naveta pe o distanță de zeci de kilometri, între Slatina și Drăgănești-Olt. Copiii, indiferent de locul în care trăiesc, merită însă o șansă la educație de calitate, spune profesoara.

Despre perspectiva ca profesori titulari pe alte discipline fără legătură cu Matematica să ajungă să predea această disciplină de examen spune că ar fi „o bătaie de joc”.

„Eu sper să nu se ajungă aici, pentru că ar fi un dezastru. Ar fi o bătaie de joc și pentru profesori, să fie nevoiți, constrânși, să facă asta, dar și pentru copii. Chiar ar fi o bătaie de joc. Încă sperăm, să ce să zic. Situația este foarte confuză”, a mai spus profesoara.

Cel care a convins-o să intre în învățământ a fost soțul său, profesor suplinitor (pentru că de foarte mulți ani nu sunt posturi) de Fizică.

„Decizia am luat-o după pandemie. A fost o perioadă dificilă pandemia. Soțul meu a fost motorul. Este și soțul cadru didactic. El m-a împins de la spate, eu nu aveam atâta încredere în mine să o iau de la capăt într-un domeniu în care nu am mai profesat. Am luat-o de la zero cu Matematica”, a mai dezvăluit profesoara.

S-au scris relativ puține povești frumoase joi, 31 iulie 2025, în sala de ședințe a IȘJ Olt, unde a avut loc repartizarea candidaților pe posturile titularizabile. Foarte mulți candidați cu note mari nu au reușit să obțină un post și așteaptă cu mari emoții ședințele pentru repartizarea suplinitorilor. Nici profesorii care au primit joi un post nu pot fi 100% siguri că situația va rămâne așa, pentru că după repartizare se vor prezenta în școală și acolo, date fiind modificările preconizate, este posibil ca posturile să sufere modificări, iar acești profesori să intre, alături de titularii școlii, în restrângere de activitate, după cum au fost, de altfel, avertizați.

„În urma reîncadrării e posibil să se întâmple diverse”

„După data de 5 august vă puteți prezenta la Inspectoratul Școlar să vă ridicați decizia și mergeți la școală, în regim de urgență. După care, acolo, în urma reîncadrării, e posibil să se întâmple diverse. Cel mai fericit e să rămâneți pe post. Vă faceți contract de muncă și e totul în regulă. Dacă însă apar probleme, vă reîntoarceți, conform hotărârii Consiliului de Administrație al unității, cu situația de completare de normă - mai aveți nevoie de două-trei ore sau de restrângere de activitate - dacă vă lipsesc mai mult de 10 ore. Este o situație delicată, pe care trebuie s-o abordăm cu atenție. Detașarea - nu se pune problema în primul an, de aceea vă rog foarte mult, insistent vă rog, luați-vă postul cel mai convenabil din punct de vedere al navetei! Nu se știe ce va fi cu decontul. Să nu mizăm pe faptul că se va plăti instant. Se poate aștepta și un an de zile. Deci luați-vă ce este mai aproape. Eu sper să-i așezăm pe fiecare cât mai aproape de locul lui de domiciliu, sper”, le-a spus inspectorul școlar pentru resurse umane din cadrul IȘJ Olt, prof. Cristina Miu, la începutul ședinței de repartizare.

În perioada 20-24 august, după refacerea încadrărilor în școli, vor avea loc noi ședințe publice pentru rezolvarea situațiilor titularilor care mai au nevoie de ore, pentru ca de-abia spre finele lunii august, în 26-27 august, să vină rândul suplinitorilor, pe orele care ar mai putea rămâne libere în școli.

La nivel național, aproximativ 14.500 de candidați au obținut la Titularizarea 2025 notă peste 7 la proba scrisă, aceștia prezentându-se în primă fază la repartizarea pe posturile vacante titularizabile (9.180 de posturi vacante, disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată), iar în etapele următoare în ședințele pentru repartizarea pe posturi a suplinitorilor (care primesc posturi/catedre/fragmente de catedră cu viabilitate mai mică de 4 ani).