Cei mai frumoși și gustoși struguri din România, în concursul organizat de celebra podgorie Valea Călugărească

Strugurii de masă, deveniți în ultimii ani un business profitabil, au fost evaluați de un juriu de specialiști și premiați în cadrul celui mai mare concurs, desfășurat la Valea Călugărească. Strugurii obținuți în solar au fost printre cei care au primit premiul I.

Concursul în care strugurii de masă, zeci de soiuri adunate laolaltă, sunt vedeta s-a desfășurat joi, 14 septembrie, la „kilometrul 0 al cercetării viticole”, în Valea Călugărească. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV) organizează încă din 2014 această competiție, iar de la prima ediție, la care au fost prezenți 28 participanți și 24 de probe în concurs, s-a ajuns, la cea de-a IX-a ediție, la 120 de participanți și 105 probe de evaluat. Printre soiurile premiate s-au regăsit și strugurii obținuți în solar de un fermier din Olt.

Un soi ales de fermierul Ion Păunel și cultivat pe aproximativ 60% din suprafața de solar rezervată strugurilor de masă, soiul Rosfor, a primit premiul I, un alt soi a primit premiul III, iar strugurii din două soiuri fără sâmburi au primit mențiune.

„Au fost mai multe categorii. În primul și în primul rând s-a ales partea de timpurietate, aspect și gust. Comisia a fost formată din experți, au fost și premii pentru soiuri noi, soiuri care se adaptează anumitor condiții de climă și așa mai departe. (...) Foarte mulți s-au interesat de tipul acesta de cultivare în spațiu protejat, în primul rând cercetătorii tineri au fost curioși”, a dezvăluit fermierul oltean.

Strugurii de masă, o cultură „de viitor”

La Valea Călugărească s-au întâlnit și au vorbit mult despre soiuri, tehnologii, posibilități de dezvoltare și nu numai, nu doar cercetătorii, ci și viticultori cu experiență și cu investiții mari, alături de începători care pășesc timid și învață cu fiecare an.

În expoziție au fost aduși atât struguri obținuți în condițiile clasice, cât și struguri din exploatații moderne, dotate cu instalații de irigare și fertigare, cu plase antigrindină, conduse pe sistem pergola etc. Domeniul este în plină dezvoltare, pentru că potențialul de a obține profit a fost intuit, iar oamenii deja investesc pe cont propriu, deși în Programul Național Strategic 2023 – 2027 sunt prevăzute fonduri pentru culturile de hamei și struguri de masă.

„Oamenii au început să se miște și numai în Valea Călugărească s-au înființat în ultimii ani 37 de hectare. O firmă din Moldova a înființat 30 hectare, arată extraordinar de bine și produce, exploatația este tânără, dar are sistem de irigat și de fertigat, respectă ultima tehnologie. Nu știu dacă au și plasă antigrindină și antiploaie. Oamenii se mișcă, cei care au bani, și cei care văd până la urmă un business profitabil, încep să facă credite și fac pe banii lor”, a precizat directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (ICDVV) Valea Călugărească, Marian Ion.

Tendința la plantațiile cu struguri de masă este aceea de a fi dotate cu sisteme de irigat. În condiții de irigare, bobul, s-a văzut și în cadrul acestei expoziții, este cu mult mai mare decât potențialul soiului cultivat în condiții clasice.

„Până la urmă, tot cel obținut în condiții clasice este mai gustos, dar în ziua de astăzi ca să fii profitabil trebuie să ai o plantație la care să fie obligatoriu sistemul de irigare, altfel nu obții struguri cu aspect comercial. Acum tendința este neapărat la plantațiile pentru struguri de masă să fie sistem de irigat”, a adăugat ing. Marian Ion.

Strugurii de masă românești, din ce în ce mai prezenți în supermarket

Este în continuare loc de creștere în domeniu, spune directorul ICDVV Valea Călugărească. România are aproximativ 8.000 hectare cultivate cu struguri de masă, însă peste 60% o reprezintă suprafața cultivată cu Chasselas, care este un soi mixt, pentru vin și pentru masă.

„Este un strugure foarte dulce și plăcut, dar nu se ridică la nivelul celui pentru masă” a mai precizat Marian Ion. Maxim 3.000 hectare ar fi cultivate cu soiuri de masă valoroase.

Strugurii de masă românești nu prea merg astăzi la export, în schimb au început să fie prezenți în supermarket. Crește și numărul producătorilor interesați, iar varianta cultivării strugurilor în spațiu protejat este de luat în calcul, cu atât mai mult având în vedere provocările climatice.

„Cultura în spații protejate permite folosirea unor cantități foarte mici de pesticide. N-aș zice că s-ar putea elimina, eu cred că măcar un tratament-două trebuie date, dar se reduce foarte mult cantitatea de pesticide, iar strugurii nu mai au reziduuri de pesticide, sau sunt mai mici”, a mai spus directorul ICDVV.

Fermierul Ion Păunel îi sfătuiește pe cei care vor să cultive struguri de masă în solar, fie de hobby, fie pentru a face din asta o afacere, să gândească bine investiția și să folosească material de calitate, procurat de la stațiuni de cercetare care oferă certificare.

„Este o investiție pentru toată viața, e important să ai material de calitate”, spune Păunel, indicând ca mai degrabă exploatația să fie extinsă treptat, dacă fondurile nu sunt suficiente pentru întreaga suprafață propusă.