Video Accesul la serviciile medicale - cât în fapt, cât pe hârtie? Ce spun vârstnicii. Director CJAS: „Preferă să lucreze în privat”

Pachetul de servicii medicale care se acordă asiguraților din sistemul public arată bine pe hârtie, începând de la medicul de familie și terminând cu îngrijirile la domiciliu. În fapt, listele de așteptare, bugetul insuficient sau lipsa medicilor interesați își spun cuvântul.

Fiecare pacient din România are posibilitatea să se înregistreze la un medic de familie și să beneficieze cel puțin de un pachet minim de servicii - dacă este neasigurat, sau de un pachet extins - în cazul în care contribuie sau a contribuit până la pensionare la bugetul asigurărilor de sănătate. Asigurații (și chiar și neasigurații, în cazul multor servicii) beneficiază de servicii medicale în spitale, de servicii stomatologice, de analize de laborator, de servicii de imagistică (radiografii, ecografii, CT, RMN etc.), de dispozitive medicale, de îngrijiri medicale la domiciliu, servicii de recuperare și transport medical. Sunt servicii de care asigurații știu, altele de care nu au habar. Sunt servicii la care au acces ușor și altele pentru care fie așteaptă pe liste de așteptare mai lungi sau mai scurte, fie scot bani din buzunar și se tratează în mediul privat.

„Legiuitorul a venit și a dat dreptul să se poată desfășura activitate până la 70 de ani”

Reprezentanții mai multor asociații de pensionari din județul Olt au fost invitați, vineri, 24 aprilie 2026, la ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, să discute despre accesul la serviciile medicale de sănătate oferite în sistemul public, întrebărilor acestora răspunzându-le directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Olt, Sorina Oancea.

Lista serviciilor medicale finanțate prin CJAS este lungă, poate mult mai lungă decât știu mulți dintre pacienții asigurați în sistemul public. Doar că pentru aproape fiecare reper din această listă vastă există și mențiuni de tipul „dacă...”.

„De la medicul de familie pornește actul medical”, a explicat dir. Sorina Oancea, prezentând situația cabinetele în județul Olt.

Județul începe, ca aproape toate județele țării, să aibă probleme legate de asigurarea acestor servicii.  Sunt 212 medici de familie în contract cu CJAS, la această dată doar două localități – Gura Padinii și Ștefan cel Mare - fiind neacoperite. Problema, în schimb, este legată de vârsta medicilor de familie, aproximativ 70% apropiindu-se sau depășind vârsta legală de pensionare, ceea ce pune sub semnul întrebării continuitatea oferirii acestor servicii în anii următori.

„Avem o deosebită apreciere și respect pentru medicii de familie care își continuă activitatea peste vârsta de pensionare. Legiuitorul a venit și a dat dreptul să se poată desfășura activitate până la 70 de ani, tocmai pentru că la nivel de țară, nu de Olt, este un deficit pe medicina de familie. Dar când vorbim de medicina de familie trebuie să vorbim de la Rezidențiat. (...) Suntem mulțumiți și fericiți dacă vedem că un medic de familie tânăr – chiar am avut anul trecut și avem și acum – ni se adresează”, a precizat Oancea.

Facilitățile oferite acestor medici tineri care acceptă să meargă în localități fără medic de familie sunt importante. Bugetul pentru cabinet este de aproximativ 40.000 lei/lună, bani primiți de la stat, cu un procent de majorare de 100%, fără ca medicul să fie condiționat de existența unei liste de pacienți, a precizat directorul CJAS Olt.

„Mai fac RMN-ul post-mortem”

De la medicul de familie, în baza biletului de trimitere, pacientul este îndrumat către alți specialiști. De aici intervin problemele.

Reprezentantul unei asociații de pensionari MApN a semnalat că pacienților li se refuză dreptul la o a doua trimitere/lună către aceeași specialitate dacă au beneficiat deja de un astfel de serviciu. În plus, inclusiv pacienții vârstnici sunt puși în situația să-și aștepte rândul pe o listă lungă de așteptare pentru o investigație de tip RMN sau CT.

„Când ies la pensie, majoritatea sunt bolnavi, au nevoie de RMN-uri, de CT-uri. Nu găsesc decât contra-cost. Cred că după 3,4, 6, 8 luni le mai fac post-mortem”, a semnalat reprezentantul pensionarilor. Tot pensionarii din sistemul militar (asigurați la Casa OPSNAJ), se mai confruntă cu o problemă: accesul limitat la medicamente compensate.

„Pe data de 1 să vină cineva la farmacii, să vadă că sunt cozi enorme. Vin de la 9.00 seara, de la 12.00 noaptea. Cine vine la 10.00 dimineața nu mai apucă. Sunt unii care iau anticoagulante și dacă nu iau o zi sau două, s-au dus pe copcă. Trimitere, dacă-ți dă la un specialist într-o lună și să zicem că nu ești mulțumit, vrei să consulți un alt specialist, nu-ți mai dă la aceeași specialitate”, a mai semnalat pensionarul.

Cel puțin ultima dintre situații nu ar trebui să existe, a explicat șefa CJAS Olt, medicii de familie având posbilitatea să elibereze și un al doilea bilet de trimitere în baza serviciului „per capita”.  

„Ce fel de medicamente compensăm noi?”

Reprezentanții vârstnicilor s-au arătat nemulțumiți și de lista medicamentelor compensate. E important gradul de compensare, însă și mai important este ca medicamentele noi, considerate de către pacienți mai eficiente, să figureze pe această listă. Reprezentantul unei alte asociații a expus situația pacienților care se tratează pentru adenom de prostată, iar pe lista medicamentelor compensate este, consideră pacientul, un medicament „dezastru la capitolul reacții adverse”, deși în schemele de tratament sunt și tratamente mai noi, mai scumpe, dar mai eficiente și cu mai puține efecte adverse.

„Ce fel de medicamente compensăm noi? (...) Cel mai ieftin medicament pentru prostată, efectul - e dezastru la capitolul reacții adverse. Am fost la medic, la o clinică privată în Craiova, mi-a recomandat alt medicament, o singură pastilă pe zi, 130-150 de lei pe lună, față de celălalt, care e vreo 30 de lei. (...) Vrem să facem sănătatea să fie pe primul plan în țara asta? Autoritățile centrale ne demonstrează că nu. Ne demonstrează că sănătatea e o cheltuială, nu o investiție. Noi trebuie să o facem o investiție. Compensăm cu 30%, cu 90%, un medicament pe care și-l permite oricine”, a semnalat reprezentantul pensionarilor.

35 de medici stomatologi în contract cu CJAS, într-un județ cu 112 localități

Un segment de servicii decontate prin CAS încă și mai slab reprezentat este cel al serviciilor stomatologice. În județul Olt sunt doar 35 de cabinete (cu 50 de medici) în contract cu CJAS și dintre acestea doar 15 cabinete sunt în mediul rural, în condițiile în care județul are 112 localități (104 dintre ele fiind localități rurale).

„Sunt medici stomatologi, de exemplu, în Slatina, dar preferă să lucreze în privat și nu în sistemul de asigurări de sănătate. Din fericire avem în momentul acesta 10 solicitări, deci am putea să creștem, cinci din acestea sunt și în mediul rural. Este un domeniu unde medicii au nevoie de sprijin din partea comunității în care își desfășoară activitatea, pentru că un cabinet presupune aparatură, care este costisitoare”, a precizat Sorina Oancea, directorul CJAS Olt.

Numărul mic de medici care oferă servicii gratuite nu poate, nici pe departe, să asigure solicitările. Interesul redus din partea medicilor stomatologi, pe de altă parte, este de înțeles, suma pe care CJAS o acordă lunar cabinetului fiind de 6.000 lei/medic/lună. Costul serviciilor stomatologice este foarte ridicat, lucru știut de toată lumea, astfel că medicii sunt puși în situația delicată de a alege cui acordă servicii gratuite și cui nu.

„Nu este un plafon mare, nu este o sumă alocată mare, dar ținând cont că cu ceva ani în urmă era o mie și ceva de lei, noi zicem că este bine”, a mai adăugat Oancea.

Îngrijirile la domiciliu, fără plafon pentru pacienții oncologici

O altă categorie de servicii foarte slab finanțate ani la rând este cea a îngrijirilor la domiciliu. Este și motivul pentru care, cel puțin în județul Olt, interesul furnizorilor a fost redus. Astăzi sunt patru furnizori în contract cu CJAS, listele de așteptare nu mai sunt cele lungi de odinioară, iar un aspect care a ajutat la îmbunătățirea situației este acela că acestor furnizori nu li se mai impune plafon pentru pacienții oncologici, putând să furnizeze servicii în funcție de resursa umană și logistică de care furnizorul dispune. Pentru celelalte categorii de pacienți care au nevoie de îngrijire acasă a rămas condiționarea legată de plafonul alocat.

Lucrurile nu stau nici măcar la fel de bine în privința transportului medical neasistat, un serviciu de care cei mai mulți pacienți asigurați nu știu că pot beneficia. În Olt există un singur furnizor în contract cu CJAS, alți doi manifestându-și interesul pentru a intra de asemenea în relație cu CJAS. În cazul în care un pacient are nevoie de acest serviciu (starea pacientului nu impune prezența personalului medical) se face apel prin 112, iar Serviciul Județean de Ambulanță, care preia solicitarea, o poate direcționa către serviciul aflat în contract pentru transport medical neasistat.

Mulți pacienți nu cunosc lista serviciilor medicale de care pot beneficia dacă sunt asigurați în sistemul public, motiv pentru care și numărul sesizărilor către CJAS, atunci când drepturile la aceste servicii le sunt încălcate, este în continuare redus, a menționat Oancea.

Reprezentanții pensionarilor au vrut să știe dacă CJAS poate controla modul cum furnizorii de servicii stabilesc tarifele (pentru serviciile oferite în afara contractului cu CJAS), pentru că au sesizat diferențe mari pentru același tip de serviciu între diverși furnizori, iar răspunsul a fost negativ. Ce trebuie în schimb să știe pacienții este că prețul nu poate fi diferit de la un furnizor la altul pentru serviciile similare oferite în baza contractului CJAS.

O informație de asemenea folositoare este aceea că pacienții imobilizați la pat, care au nevoie de dispozitive precum scutece de unică folosință, le pot obține, dacă sunt asigurați, în baza recomandării medicului de familie. Acest lucru este posibil chiar și în situația în care pacientul este îngrijit într-un centru (a fost chiar situația prezentată de un participant), în acest caz medicul de familie efectuând o vizită la domiciliu (în acest caz centrul de îngrijire) în urma căreia poate face recomandarea.