Povestea morii cu pânze din judeţul Constanţa expusă la Astra Sibiu. Muzeografii au recreat sunetul său

Muzeul Astra din Sibiu şi-a uimit vizitatorii în această săptămână. Cu ajutorul unei instalaţii audio, aceştia au putut să audă sunetul specific al unei mori de vânt.

După exact 50 de ani de la reconstrucţia în muzeu, moara cu pânze din satul Curcani, judeţul Constanţa se ,,aude” în premieră la Muzeul ASTRA. Totul cu ajutorul unei instalaţii audio, care redă, practic, sunetul specific unei mori de vânt, de tip mediteraneean, aşa cum este şi Moara Curcani.

Moara de pânze din Curcani, judeţul Constanţa,  sat aflat pe cale de dispariţie de lângă Cobadin, la 50 kilometri de Constanţa, a fost achiziţionată în anul 1968 şi reconstruită în Muzeu în 1970. Ea face parte din tipul morilor cu pivot, ridicate pe soclu de piatră şi care foloseşte 12 aripi de pânză sub forma unor vele triunghiulare. Acest sistem cu pânze, cunoscut la morile de tip mediteraneean (Grecia, Portugalia, de exemplu), este atestat în România numai pentru sudul Dobrogei.

Această moară este deosebit de valoroasă, fiind ultimul exemplar de acest tip de moară, care a supravieţuit în România până în zilele noastre.

În Dobrogea, măcinatul grânelor în Dobrogea se făcea în trecut cu ajutorul morilor de vânt. În anul 1901, pe tot cuprinsul Dobrogei erau 639 mori de vânt, din care 437 în Tulcea.

În prezent, există mai multe mori de vânt dobrogene la Bucureşti şi Sibiu decât în Dobrogea. Din cele peste 600 de mori de la nivelul anului 1901, mai poate fi admirată una singură, la Celic Dere.  

Vă mai recomandăm:

Dobrogea, tărâmul morilor de vânt. Blestemul din Letea: cum au sfârşit cei care au confiscat moara unui ţăran

Vâlcovul, pământul pierdut de români. Lumea celor care nu cred în Biblie, sfinţi şi icoane - cum încercau lipovenii să scape de păcatul incestului

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga