Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Decizia nu este definitvă
0Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au pronunţat marţi, 10 decembrie, în dosarul în care Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, era cercetat pentru conflict de interese.
Ioan Cindrea a fost condamnat la 1 an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. Decizia nu este însă definitivă.
Acuzat că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar
În anul 2011, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe Ioan Cindrea, la momentul respectiv deputat, de conflict de interese, pentru că în perioada 5.10.2009-01.02.2011 a avut-o angajată pe Amalia Cindrea, soţia sa, la cabinetul său parlamentar.
Cindrea a contestat în instanţă decizia ANI, iar pe 21 martie 2012 Curtea de Apel Alba Iulia i-a admis acţiunea prin care Cindrea solicita anularea actului administrativ. Fostul deputat a intrat ulterior în competiţia electorală la alegerile locale, iar în iunie 2012 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.
Agenţia Naţională de Integritate a făcut însă recurs la decizia de la Alba, pe 13 august 2012, iar dosarul a fost înregistrat în 21 august 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa Supremă s-a pronunţat marţi, 18 martie 2014, şi a respins recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 115 din 21 martie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.
Trimis în judecată de Parchetul General
Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Pe 27 iunie 2014, Parchetul General a anunţat trimiterea în judecată a lui Cindrea pentru conflict de interese. "Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CINDREA IOAN (fost deputat în Parlamentul României) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: Inculpatul, în perioada octombrie 2009 – februarie 2011, în calitate de deputat în Parlamentul României, a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar a soţiei sale şi a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta, contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta în cuantum total de 35.061 lei, sumă plătită din bugetul Camerei Deputaţilor", a anunţat Parchetul General printr-un comunicat de presă.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a constatat pe 14 august 2014 "legalitatea sesizării instanţei" şi a dispus începerea judecăţii în cazul preşedintelui CJ Sibiu.
Decizia de marţi, 10 decembrie, nu este definitivă. Dacă Ioan Cindrea o va ataca, dosarul va fi judecat tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ioan Cindrea conduce organizaţia judeţeană PSD Sibiu din 1996, are la activ 3 mandate de deputat iar între 2001 şi 2004 a fost secretar de stat, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Vă mai recomandăm:
Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale 2014 sunt cele şase imobile deţinute de Klaus Iohannis şi de soţia sa în municipiul Sibiu. Controversele au fost cu atât mai mari cu cât candidatul ACL la Preşedinţie a fost foarte rezervat în privinţa acestui subiect. Pentru a face lumină în acest caz, jurnaliştii „Adevărul“ au mers pe urmele imobilelor primarului din Sibiu.
EXCLUSIV Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României
Klaus Werner Iohannis este primul personaj prezentat în detaliu, din seria candidaţilor la preşedinţia României, în cadrul campaniei „Alege preşedintele”, pe care ziarul „Adevărul” o demarează astăzi atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online, pe www.adevarul.ro.
O discuţie simplă în limba română, pe plaiurile Ţinutului Secuiesc, se transformă într-o adevărată încercare pentru mulţi locuitori de aici. Copiii recunosc că li se predă la şcoală limba ţării lor, chiar şi câte trei - patru ore pe săptămână, dar asta nu le este suficient pentru a putea să te înţeleagă sau să-ţi răspundă.
Cu puţin timp înainte de intrarea în campanie electorală, liderii UDMR au depus în Parlament un nou proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Jurnaliştii „Adevărul” au vrut să afle cum a ajuns acest proiect în inima Secuimii, în Harghita şi Covasna, la oamenii de rând. Părerile lor sunt împărţite.