FOTO Secretele celui mai bun cozonac de casă. Cum recunoaştem produsele făcute cu ingrediente naturale, fără aditivi
0Gospodinele spun că trebuie să „frământăm până asudăm” pentru a pregăti aluatul din care să facem apoi cel mai bun cozonac de casă. Ingredientele naturale sunt extrem de importante.
În brutăria din localitatea sibiană Tălmaciu, reţeta cozonacului de casă se respectă şi acum cu stricteţe, chiar dacă o parte din procesul de producţie este mecanizat. Cel mai bun cozonac se face cu ouă şi lapte de casă, şi trebuie frământat „până când asudăm”.
„Esenţiale sunt ouăle, o făină de bună calitate, o cantitate de drojdie potrivită, nici prea mare, să nu iasă prea afânat, nici prea mică, să nu iasă «încleştat», un timp de odihnă bun şi o dospire bună. Aluatul devine pufos datorită frământării, a ouălor şi a ingredientelor naturale. Umplutura este din nucă amestecată cu zahăr, este întinsă uniform şi rulată”, explică Georgiana Cioroianu, inginer în cadrul brutăriei.
Pentru doi cozonaci pregătiţi acasă aveţi nevoie de 1 kilogram de făină, 200 de grame de zahăr, un pachet de margarină, 6-8 ouă în funcţie de ce mărime au, esenţă de rom şi de vanilie, 300-400 de grame de rahat pentru un cozonac, drojdie, lapte şi un praf de sare.
„Aluatul se frământă foarte bine, este o vorbă, „până când asudăm”, apoi se lasă la odihnă 20-40 de minute în funcţie de temperatura camerei. După ce lăsăm la odihnă se divizează apoi se întinde, se pune umplutura şi se aşează în tavă după care se lasă din nou la dospit, în funcţie de temperatură, până când iese aproape din tavă cozonacul. Apoi se pune la copt, între 40-50 de minute, în funcţie de făină, de umplutură şi de temperatura cuptorului”, explică specialistul.
Dacă îl cumpăraţi gata făcut, sunt anumite caracteristici care vă ajută să deosebiţi cozonacul preparat natural de cel cu foarte mulţi aditivi. „În primul rând, dacă vorbim de cozonac cu nucă, după textura umpluturii de nucă, are o anumită granulozitate şi un anumit gust. Este măcinată mai mare, nu foarte fin, să simţim nuca, iar cozonacul nu trebuie să fie foarte pufos, este pufos dar nu ca un burete pe care îl apăsăm cu mâna şi revine”, mai spune specialistul.
Vă mai recomandăm:
Pâinea de casă autentică, fără niciun fel de aditivi, poate fi deosebită de preparatele din comerţ pline de E-uri cu ajutorul câtorva trucuri simple, spun brutarii cu experienţă.
Bucatele pregătite la stână de ciobanii din Mărginimea Sibiului sunt nu doar sănătoase, ci şi o adevărată atracţie pentru turiştii români, dar mai ales pentru cei străini.
Deliciosul preparat are origini turceşti, dar a ajuns să fie pregătit în foarte multe ţări. Chiar dacă pare un fel de mâncare banal, sarmaua poate fi pregătită în moduri din cele mai diferite.
Preparatele tradiţionale ale saşilor sunt extrem de savuroase, iar reţetele nu sunt deloc greu de pregătit. Rose Marie Muller, din localitatea sibiană Alţâna, a dezvlăuit pentru „Adevărul“ reţetele câtorva preparate săseşti delicioase.
Gustosul preparat împrumutat din Ungaria este vedetă în restaurantele din Ţinutul Secuiesc, unde bucătăresele păstrează cu sfinţenie reţetele originale. „Adevărul“ vă prezintă reţeta unui specialist din judeţul Harghita.
Cel mai vechi şi cel mai cunoscut desert al saşilor nu lipseşte de pe masă la nicio sărbătoare importantă, fie că vorbim despre Paşte, Crăciun, nunţi sau botezuri. „Adevărul“ vă spune secretele delicioasei prăjituri.
Mâncărurile tradiţionale ale romilor sunt simplu de făcut, foarte săţioase şi, spun cei care le-au testat, extrem de savuroase. Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul sunt preparate uşor de făcut de către orice gospodină.