FOTO Povestea celebrelor case cu „ochi“ din Sibiu. Cum a apărut unul din cele mai faimoase simboluri ale oraşului

„Ochii” din acoperişurile caselor vechi sunt o adevărată „marcă înregistrată” a Sibiului şi constituie una dintre principalele atracţii pentru turiştii care ajung în fosta Capitală Culturală Europeană.

Dacă ajungeţi în centrul Sibiului sau în cartierele vechi, cu siguranţă veţi îndrepta obiectivul aparatului de fotografiat spre ferestrele din acoperişurile vechi, de un farmec aparte, unice în România. Sute de „ochi” veghează din toate direcţiile viaţa vechiului burg medieval, reprezentând una din principalele atracţii ale oraşului din inima Transilvaniei. 

Povestea lor, spun specialiştii, începe undeva în secolul XIX. „Eu îi prezint ca un trademark al Sibiului, pentru că dacă mergem la Sighişoara nu găsim aceşti «ochi». Aceasta este o metodă de deschidere şi de amenajare de goluri în acoperişurile Sibiului pentru ventilare şi pentru aerisirea acoperişurilor, casele fiind folosite în acea vreme ca depozite, de la mâncare până al obiecte vechi. 

În Evul Mediu erau alţi „ochi” în Sibiu. Din ce spun specialiştii arhitecţi, aceşti „ochi” sunt nişte ventilări de tip baroc din secolul al XIX-lea, nu sunt foarte vechi. Probabil că a fost soluţia de amenajare a unui constructor sibian, pentru că o găsim foarte larg răspândită în Sibiu şi în jurul Sibiului", spune Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din Sibiu 

Prin forma lor, au creat această imagine a „ochilor” Sibiului care te urmăresc de oriunde. Specialiştii spun că farmecul lor vine şi din faptul că nu se regăsesc în forme identice peste tot.

"Ei de fapt creează încă un element de frumuseţe a oraşului, care atrage turistic, tocmai de aceea ne interesează foarte mult salvarea şi menţinerea acestor ochi în faţa unui val de mansardări, este una dintre condiţiile noastre ca aceşti ochi să nu dispară şi să fie menţinuţi pe şarpante, este o condiţie a noastră sine qua non pentru a se păstra acest farmec local. S-au făcut câteva intervenţii şi după aceste intervenţii, dându-ne seama că se pot pierde, am intervenit cu această obligaţie”, a adăugat istoricul Răzvan Pop. 

Vă mai recomandăm: 

Povestea fascinantă a medicului român care a reformat sistemul de stat fără un ban de la buget: Livia Ognean, îngerul copiilor născuţi de câteva sute de grame

Medicul neonatolog Livia Ognean (46 de ani) a reuşit să mobilizeze colegi, părinţi şi oameni obişnuiţi pentru a schimba în bine viaţa unor copii de numai câteva sute de grame, internaţi la terapie intensivă neonatală în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Totul prin forţe proprii, independent de statul român.

Tizii sibieni ai unor politicieni celebri – strungarul Adrian Năstase, inginerul Ludovic Orban şi tâmplarul Mihai Ungureanu

Trei sibieni sunt posesorii unor nume cu rezonanţă în viaţa politică: Adrian Năstase, Ludovic Orban şi Mihai Ungureanu. Oamenii povestesc amuzaţi ce glume se fac pe seama lor, dar şi cum îşi văd celebrii tizi de la Bucureşti.

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.