Cum arată intrarea în Sibiu - Stema aurită de pe fruntea Capitalei Culturale Europene

Simbolurile burgului medieval şi ale capitalei culturale, dar şi un nume de legendă, veghează intrarea într-unul din cele mai pitoreşti oraşe ale României.

Pe panoul aflat la intrarea în municipiul Sibiu pe DN 1, dinspre Sebeş, stema oraşului duce mai departe, peste ani, povestea mândrului burg transilvănean şi a oamenilor vrednici, dornici de prosperitate. 

Stema se compune dintr-un scut antic cu smalţul câmpului roşu, iar în acest câmp se află două spade încrucişate cu vârful spre talpa scutului, de argint, cu mănunchiuri de aur, care susţin prin garda lor o coroana foliată deschisă, de aur. Spadele străpung împletit o trinchetă foliată cu foi de tei, cu vârful spre talpa scutului, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală cu şapte turnuri, de argint.

Spadele încrucişate cu vârful în jos semnifică, potrivit mitologiei şi uzanţei medievale, luarea în posesie a pământului, voinţa cetăţenilor de a apăra municipiul şi drepturile lor civice. Coroana foliată, numită în heraldica transilvăneană ”Corona Regia”, semnifică statutul de oras liber regal. Smalţul roşu al scutului simbolizează autonomia locală constituţională iar trincheta foliată este semn al unităţii treimii, semnifică solidaritatea civică. Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspiraţia locuitorilor spre prosperitate. Coroana murală cu şapte turnuri indică rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

Legenda lui Hermann, întemeietorul Hermannstadt-ului

Sub denumirea de astăzi, stă scrisă mare denumirea sub care este cunoscut oraşul în istorie, aceea de Hermannstadt. Menţionat încă sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt.

Legenda povesteşte însă că pe vremuri cizmarul sas Hermann i-a cerut unui boier local suficient pământ cât să construiască un târg. Acesta i-a răspuns că îi va da atâta pământ cât acoperă una din pieile folosite de cizmar pentru croirea încălţămintei. Cizmarul a luat una din piei şi a tăiat-o în fâşii foarte subţiri, cu care a reuşit să înconjoare o suprafaţă mare de pământ, acesta fiind locul pe care s-a întemeiat oraşul care îi poartă numele, Hermannstadt, oraşul lui Hermann. 

De pe panoul de intrare în oraş nu avea cum să lipsească sigla Capitalei Culturale Europene, statut care i-a adus Sibiului, în 2007, peste 1 milion de turişti. Lângă panoul mare, o plăcuţă mică, pe care scrie simplu ”oraş martir” aminteşte că Sibiul a fost al doilea oraş din România, după Timişoara, în care oamenii au ieşit în stradă împotriva dictaturii comuniste.