Cum ar putea creşte cu trei ani speranţa de viaţă în România cu o investiţie anuală de doar 6,6 lei pe an „pe cap de locuitor“
0După un studiu de zece ani, Doina Merlă – una dintre puţinele asistente medicale din România care şi-au obţinut doctoratul – arată că sistemul de asistenţă medicală comunitară creşte speranţa medie de viaţă a românilor cu trei ani. Sistemul axat pe prevenţie presupune costuri anuale de 6,6 lei pentru fiecare beneficiar.
Concept relativ nou în România, dar cerut de Uniunea Europeană încă din faza negocierilor de aderare, asistenţa medicală comunitară are rolul de a lărgi accesul la serviciile de sănătate, în special pentru persoanele din categoriile vulnerabile, precum cele cu de etnie romă, persoanele în vârstă, cele sărace ori cele cu un nivel de educaţie scăzut, cele cu dizabilităţi sau copiii.
Sistemul include un ansamblu de programe şi acţiuni, dar în esenţă presupune pregătirea şi angajarea de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari la nivelul fiecărei primării. Aceştia lucrează în echipe formate din medicii de familie, mediatori pentru romi sau asistenţi sociali, pentru a aplica în special politici de prevenţie.
Cu alte cuvinte, asistenţii medicali comunitari, împreună cu partenerii mai sus enumeraţi, vor monitoriza starea de sănătate a populaţiei din arealul desemnat. Asigură, spre exemplu, supravegherea la domiciliu a lăuzelor şi gravidelor, pentru a le monitoriza starea de sănătate, dacă merg regulat la controale, dacă urmează corect eventualele tratamente prescrise de medici. La fel, în cazul externării unor copii sau persoane în vârstă, evoluţia stării lor de sănătate este supravegheată la domiciliu.
În fine, printre componentele acestui sistem se regăsesc şi acţiuni de promovare a unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos.
Ce s-a întâmplat în zece ani
În calitate de coordonator a serviciilor de asistenţă medicală comunitară, Doina Merlă a urmărit timp de zece ani evoluţia sănătăţii comunităţilor care beneficiază şi a celor care nu beneficiază de astfel de servicii. Monitorizarea Doinei Merlă a vizat judeţul Sibiu, în care s-a ajuns la aproximativ 50 de asistenţi comunitari şi 30 de mediatori sanitari, angajaţi la nivelul primăriilor şi ale căror politici de sănătate sunt coordonate de Direcţia de sănătate publică. Cei 80 de angajaţi au asigurat asistenţa medicală comunitară pentru aproximativ 83% din populaţia judeţului Sibiu.
Pentru a evidenţia impactul asistenţei medicale comunitare asupra stării de sănătate a populaţiei, Doina Merlă a monitorizat timp de zece ani mai mulţi indicatori, în localităţile care aveau astfel de servicii şi în cele care nu beneficiau de acest tip de asistenţă. Una din concluziile aferente perioadei 2007 – 2016 a fost că în localităţile cu asistenţă medicală comunitară, speranţa medie de viaţă a crescut cu trei ani.
„Am făcut o comparaţie prin care am ajuns la această cifră. S-au standardizat cele două tipuri de populaţie, după o machetă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi pe un program al OMS – Global Burden of Disease (Povara globală a bolii). În această machetă standard am introdus numărul populaţiei, numărul deceselor şi, mai departe, toţi indicatorii au fost standardizaţi. Deci, anii de viaţă trăiţi de întreaga populaţie, apoi anii de viaţă trăiţi de populaţia care a beneficiat de asistenţă, calculând câţi ani a trăit fiecare tip de populaţie. Şi s-a făcut pe urmă o comparaţie, s-a găsit diferenţa între cât a trăit populaţia asistată comunitar şi cât a trăit cea neasistată“, explică Doina Merlă (foto dreapta).
Studiu cu relevanţă naţională
Studiul realizat de ea va face parte din datele folosite pentru fundamentarea următoarelor măsuri pe care autorităţile centrale să le ia în ceea ce priveşte viitorul asistenţei medicale comunitare în România, arată Gabriel Budescu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu. „Asistenţa medicală comunitară la nivelul Sibiului este sus, în alte judeţe acoperirea este la 20-30 la sută. Sau nici nu există. Doamna Merlă a bătut foarte mult holurile Ministerului Sănătăţii pentru ca Sibiul să aibă aprobate aceste posturi. În acelaşi timp s-a discutat foarte mult şi cu primăriile ca ei să îşi dea seama că în avantajul lor. Primăria este cea care angajează, ei trebuie să organizeze examenele şi să găsească specialişti. Au fost şi situaţii în care s-a dorit şi nu s-au găsit oameni potriviţi“, explică directorul DSP.
Costurile asistenţei medicale comunitare sunt net inferioare celor de spitalizare FOTO Studiul Doinei Merlă
Cât costă?
Bugetul alocat în 2016 serviciilor de asistenţă medicale comunitară din judeţul Sibiu a fost de 1,57 de milioane de lei. Din aceşti bani au fost oferite servicii unui număr total de peste 51.000 de persoane, rezultând un cost pe beneficiar de 30,86 de lei, pe an. Studiului Doinei Merlă a inclus însă şi un calcul al raportului cost/eficacitate, exprimat în lei pentru fiecare an de viaţă trăit în plus. Din acest calcul a rezultat că pentru fiecare an trăit în plus de beneficiarii sistemului s-au cheltuit 6,6 lei. „Aceasta este prevenţia. Prevenţia este ieftină şi eficientă“, explică Doina Merlă.
Studiul ei compară şi cheltuielile generate cu spitalizarea celor bolnavi. „Cheltuielile cu serviciile de asistenţă medicală comunitară pe un beneficiar, pe un an, în perioada 2011-2015, în judeţul Sibiu, reprezintă un procent cuprins între 0,52% şi 0,60% din cheltuielile de spitalizare ale unui pacient, pe un an“, se arată în studiul Doinei Merlă.