Tradiţii din Ţara Oaşului. Şezătoare înainte de Lăsata Secului

În fiecare an, la Lăsata Secului, Casa Orăşenească de Cultură Negreşti-Oaş organizează o şezătoare oşenească la care iau parte tinerii din Ansamblul Folcloric „Oaşul” din Negreşti-Oaş, alături de tezaurul uman viu Floare Finta, luminătorul satului Floare Hotca şi creatori populari locali. În cadrul şezătorii, se realizează o legătură între generaţiile de participanţi, tinerii fiind receptivi la sfaturile şi modelele oferite de cei mai în vârstă.

Lăsata Secului reprezintă o saăbătoare ce semnifică ultima zi, când se mai poate mânca "de dulce", înainte de a începe unul din cele patru mari posturi rânduite în Biserica Ortodoxă (Postul Naşterii Domnului, Postul Sfintelor Paşti, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domului).

Această sărbătoare este respectată cu sfinţenie în Ţara Oaşului dovadă că în fiecare an este organizată o şeyătoare înainte de intrare în Postul Paştelui. În cadrul şezătorii se realizează următoarele munci tradiţionale: torsul cânepei şi al lânii, răştietul firului de cânepă, depănatul lânii, făcutul iţelor pe lopată, completate de îndeletniciri mai actuale: realizarea zgărzilor, zgărdanelor şi a altor podoabe populare. Atmosfera este întreţinută cu ţâpurituri specifice zonei, vorbe de duh, ghicitori şi completată cu o masă tradiţională.

Şezătoarea de la Negreşti-Oaş a fost inclusă pe lista evenimentelor promovate de Autoritatea Naţională pentru Turism, având parte de mediatizare intensă pe plan naţional. La şezătoare au poposit şi oaspeţi de seamă – o delegaţie de la Bruxelles, însoţită de europarlamentarii Ioan Mircea Paşcu şi Adrian Severin, respectiv primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca.

Scopul şezătorilor a avut întotdeauna şi o componentă practică. În acest cadru, „mătuşile” satului transmit tinerelor fete atât secretele diferitelor meşteşuguri cât şi lecţii de viaţă pe care să le folosească în viitor. Şi la ediţia din acest an, amfitrioana Floarea Finta, alături de alte femei în vârstă ale satului oşenesc (printre care şi luminătorul satului Floarea Hotcă) le-au învăţat pe tinerele fete arta toarcerii lânii, a broderiei, gătitului, coptului etc. Pentru ca reconstituirea să fie completă, nu au putut lipsi feciorii satului.

„După cum se ştie, un important obiectiv al instituţiei noastre îl constituie conservarea şi promovarea patrimoniului cultural imaterial al Ţării Oaşului, deoarece avem şansa de a trăi într-un spaţiu cu un bogat potenţial etnofolcloric. Prin această activitate culturală se doreşte menţinerea vie a tradiţiei, dar şi promovarea creatorilor populari şi a artiştilor din Ţara Oaşului, respectiv transmiterea tuturor acestor valori şi actualelor generaţii de oşeni”, a declarat organizatoarea evenimentului, dr. Natalia Lazăr.

Vă mai recomandăm

Tradiţii de Lăsata Secului la Năruja: Biserica, înveşmântată în negru până la Paşti

VIDEO Dihorniţa, obicei de pe vremea dacilor, anunţă schimbarea anotimpurilor