„Ţara căpşunilor“, mai mică în 2010

Suprafaţa cultivată cu căpşuni s-a micşorat cu 200 de hectare faţă de anul precedent când în judeţ au fost identificate 1350 de hectare cu căpşuni. Micşorarea se datorează lipsei unei pieţe de desfacere a produselor, dar şi a investiţiei în replantarea culturilor, sume care sunt mult prea mari acum pentru căpşunari.

Doar 1150 de hectare de pământ agricol au fost cultivate cu căpşuni în acest an, în zona Halmeului, Turţului şi Gherţa Mică, denumită de localnici şi ţara căpşunilor. Suprafaţa este cu 200 de hectare mai mică faţă de anul 2009, micşorarea datorându-se sistemului neorganizat de predare a fructelor dar şi a culturilor îmbătrânite.
Conform reprezentanţiilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(DADR), căpşunarii nu îşi mai permit să investească atât de mulţi bani. „Tradiţia se pierde încet, plantele îmbătrânite trebuie reînnoite, iar asta costă destul de mult. În plus, nu există o piaţă de desfacere pentru aceşti agricultori, ei sunt nevoiţi să-şi vândă marfa în alte judeţe, unde monopolul este deţinut de alte persoane“, a declarat Ioan Pop, inginer în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Încasări mai mici

Dacă pe vremuri căpşunarii stângeau adevărate averi din căpşuni, situaţia nu este tocmai una benefică pentru aceştia, în momentul de faţă. „Cultiv căpşuni de 16 ani. Mi-am făcut avere din ei, mi-am ridicat casă, am trăit pe picior mare. Acum lucrurile s-au schimbat, iar banii obţinuţi din căpşuni ne asigură lemnele pentru perioada de iarnă“, a declarat Maria Rus, căpşunară din Hamleu.

Dacă în urmă cu 10 ani, aceasta cultiva pe o suprafaţă de un hectar numai căpşuni, acum a ajuns să folosească doar 30 de ari, în acest scop. „Nu se mai merită. Muncim şi mai mult, comparativ cu alţi ani şi producţia tot nu este de 100%. Culturile de căpşuni trebuie schimbate la trei ani, investiţia este mare iar rentabilitatea destul de mică“, a mai spus Maria Rus.

Fără piaţă de desfacere

Chiar dacă producţia de căpşuni ar fi mare, problema oamenilor apare în momentul în care ajung să constate că nu-şi pot vinde marfa. În lipsa unei pieţe de desfacere asigurată, fiecare căpşunar ia calea ţării şi-şi vinde marfa aşa cum poate.
„În anii trecuţi mergeam cu trei maşini în ţară pentru a vinde căpşunii. Acum am câţiva clienţi fideli care vin după marfa acasă, în Halmeu. Am păţit de multe ori să fiu jefuită în pieţe sau să mi se ceară să vând căpşunii la un anumit preţ. Ar fi ideal pentru noi să avem o piaţă unde să fim noi, localnicii, să ne putem vinde marfa aşa cum trebuie“, a declarat Maria Rus.

DADR Satu Mare a propus Prefecturii să identifice un loc în municipiu, unde şi-ar putea instala căpşunarii tarabele. „Încercăm acum să găsim un spaţiu pentru micii producători“, a declarat Ioan Pop, inginer în cadrul DADR Satu Mare.
În 2009 producţia medie a fost de 12 tone/ha, preţul de vânzare fiind de 3,5 - 4 lei/kg.

Căpşuni din 1960

Primele culturi de căpşuni din judeţul Satu Mare au fost plantate în 1960. „Prima localitatate a fost Viile Satu Mare, iar în zona Halmeului, la scurt timp. Oamenii au văzut că afacerea este foarte profitabilă şi au continuat până în zilele de azi să planteze aceste culturi. Nu neapărat solul este principalul motiv pentru care sătmărenii plantează căpşuni. Cred că tradiţia stă la baza longevităţii culturilor“, a declarat Ioan Pop, inginer în cadrul DADR Satu Mare.