Superstiţii şi obiceiuri populare de Anul Nou specifice Sătmarului

În noaptea dintre ani, sătmărenii mănâncă peşte şi nu consumă carne de pasăre. În zona Sătmarului există diferite superstiţii şi obiceiuri păstrate de mai bine de un secol pe care oamenii le respectă cu sfinţenie.

„Există tot felul de superstiţii cultivate de sătmăreni la cumpăna dintre ani. Una dintre ele ar fi ca, în noaptea dintre ani, să purtăm cel puţin un articol vestimentar nou-nouţ, deoarece se consideră că, astfel, noul an îi va aduce un destin nou persoanei respective“, povesteşte muzeograful Maria Lobonţ-Puşcaş.

Un alt obicei bazat pe superstiţii spune că, în noaptea dintre ani, e recomandat să se mănânce peşte, deoarece în felul acesta banii se vor lipi de oameni precum solzii, de peşte. În schimb, nu e recomandat să se consume carne de pasăre, pentru că păsările împrăştie cu piciorul tot ce au în jur şi, astfel, aduc ghinion.
Bărbaţii aduc noroc
„Se ştie că femeia reprezintă păcatul şi răul primordial, motiv pentru care e bine ca un bărbat să fie primul care păşeşte pragul casei după ora 24.00. Se mai spune şi că ţiganii sunt aducători de noroc“, mai spune Maria Lobonţ-Puşcaş.
În prima zi din noul an nu e bine să se ducă gunoiul, fiindcă, în felul acesta, se aruncă norocul din casă.
„Deşi mulţi oameni nu cred în superstiţii, din pur obicei le păstrează şi mănâncă peşte, îmbracă haine noi, poartă bani la ei şi nu lasă decât un bărbat să treacă pragul casei după miezul nopţii“, conchide muzeograful.
Obiceiuri la sate
Felician Pop, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Satu Mare, spune că, în zona Cămârzana, fetele obişnuiesc să iasă în curte la miezul nopţii şi să strige la coteţul porcilor, iar dacă aceştia se ridică, înseamnă că vor avea noroc tot anul. În Oaş, fetele nemăritate ies afară la miez de noapte şi numără parii de lemn din gard, iar dacă la numărătoare iese cu soţ, este un semn că, în anul ce vine, se vor mărita. În zona Someşului, la ora 24.00, bătrânele acoperă masa cu o faţă de masă albă, ca să se ferească de rău în anul ce urmează.
„Superstiţiile vin dintr-un fond arhaic şi, cu toate că au fost combătute de-a lungul timpului de biserică, ele s-au păstrat în folclor. O parte dintre acestea au fost transformate, în special cele care nu corespundeau cu normele cerute de creştinism“, spune Felician Pop.
Deşi mulţi oameni nu cred în superstiţii, din pur obicei le păstrează şi mănâncă peşte, îmbracă haine noi, poartă bani la ei şi nu lasă decât un bărbat să treacă pragul casei după miezul nopţii.

Maria Lobonţ-Puşcaş-Muzeograf