Palatul Administrativ din Satu Mare, primul “zgârie nori” al perioadei ceauşiste
0Palatul Administrativ din Satu Mare s-a dorit, atunci când a fost construit, să fie replica “zgârie norilor” pe care Ceauşescu îi vedea în serialul Dallas.O bună bucată de timp a fost cea mai înaltă clădire din România. Momentan nu are rivali în Transilvania, fiind cu mult mai inaltă decat restul clădirilor din Ardeal şi în ţară doar Casa Presei Libere sau Tower Center International o depăşeşete.
Realizată în perioada vechiului regim, într-un anume stil arhitectonic specific în general ţărilor comuniste, clădirea naşte controverse cu privire la frumuseţea sa. Din vârful Palatului Administrativ Satu Mare se poate admira aproape tot judetul si se vede, hăt departe, până în Ungaria învecinată.(video).
A fost construit în perioada 1972-1984 lângă centrul vechi al municipiului Satu Mare, după proiectul arhitectului Nicolae Porumbescu din Iaşi, ajutat de către sătmăreanul Ludovic Gyure. Directivele PCR au fost trasate foarte clar proiectanţilor, în sensul ca Palatul Administrativ trebuia construit pe malul râului Someş si urma să fie sediul politic şi administrativ al judeţului.
Cu 15 etaje şi o înălţime de 97 de metri, clădirea este una din beton masiv, are 12.000 de metri pătraţi, iar deasupra este amenajat un amfiteatru în aer liber de unde se poate admira panorama oraşului.
A costa trei miliarde de dolari
Aşadar, lucrările au început în 1972, pe locul stabilit, dar constructorii s-au confruntat încă de la început cu probleme. Zona în care urma să fie construită clădirea era una nisipoasă şi trebuia consolidată.
După ce au fost rezolvate toate aceste probleme, s-a trecut la turnarea fundaţiei. Aceasta s-a încheiat dupa doi ani de zile. Proiectul a continuat cu înălţarea clădirii propriu-zise, care trebuia să reflecte armonia în care trăiesc pe meleagurile sătmărene etnicii maghiari, germani şi români. Lucru de altfel simbolizat de cele trei turnuri ale palatului.
În anul 1984 s-au încheiat lucrările, iar prima persoana care şi-a ocupat biroul a fost prim-secretarul PCR al judeţului Satu Mare, Maria Bradea. În timpul executării lucrărilor au intervenit câteva modificari, astfel că la cota 66 de metri trebuia construit un amfiteatru cu 400 de locuri, lucru care nu s-a realizat. O altă nerealizare a fost Muzeul PCR, care urma să fie amplasat la ultimul nivel al clădirii.
Specialiştii au declarat că, în cazul în care în anul 1989 nu ar fi existat Revoluţia, atunci acest muzeu ar fi fost cel mai frumos din ţara noastră. Iniţial în proiect era prevăzut ca în vârful Palatului Administrativ, sprijinit de patru grinzi, să existe un clopot. Dar nici acest lucru nu s-a mai realizat tot din cauza căderii regimului comunist. Pentru realizarea gigantului au muncit aproximativ 1000 de persoane iar costul acestuia se ridica undeva la 54 de miliarde de lei, adică aproximativ trei miliarde de dolari, la cursul BNR din 1985, spun cei de la evz.ro.
Candidat la cea mai urâtă clădire administrativă din lume
Cele mai multe discuţii în jurul Palatului Administrativ se poartă în legătură cu frumuseţea sa. În vreme ce unii susţin că este o clădire rece, doar cu betoane, cenuşie, cu “forme pătrăţoase”, alţii susţin că este un monument al fostului regim.
Interesant este că a fost propus de un blog din Canada, candidat la cea mai urâtă clădire administrativă din lume.
Având mai multe reclamaţii despre arhitectura turnurilor Primăriei din Toronto, reprezentanţii blogului The Star au cerut ajutorul cititorilor pentru a descoperi cea mai urâtă clădire administrativă din lume. Prima propunere a fost tocmai centrul nou al municipiului Satu Mare, care cuprinde şi Palatul Administrativ.
Potrivit descrierii făcute, turnul, înalt de 97 de metri din perioada cenuşie comunistă, este “brutal”, seamănă cu o închisoare-cetate horror din blocuri de beton, este un loc unde orice speranţă dă să moară.
“Interesant este că originalitatea lui vine tocmai din stranietate, din unicitatea lui, cu toate că el se înscrie într-un curent arhitectonic din întreaga lume. Primăria din Boston, Teatrul Regal din Londra sau câteva clădiri şi hoteluri din Singapore sau Malaezia poartă exact aceeaşi amprentă arhitecturală, şi anume a arhitecturii brutaliste, dezvoltată foarte mult mai ales în epoca regimului comunist. Unii contestă palatul spunând că arhitectul nu a respectat regula de aur a proporţiilor, dar alţii spun că frumuseţea acestei construcţii vine tocmai din unicitatea sa, ea nu seamănă cu nicio altă clădire din lume, cu toate că face totuşi parte dintr-un curent artistic mondial”, a explicat Felician Pop, care a fost administratorul clădirii mai mulţi ani.
Vă mai recomandăm