Enigmele piramidelor de pământ din judeţul Satu Mare. Monumente funerare sau puncte de observare astronomică?
0Pe teritoriul României există mai multe piramide de pământ sau „tumuli“ care au stârnit interesul specialiştilor. Puţină lume ştie însă că asemenea structuri ciudate, de formă conică, ce seamănă mai mult cu nişte formaţiuni piramidale, se află şi pe raza judeţului Satu Mare.
Arheologii au descoperit lângă Hodod câteva structuri ciudate pe care le-au botezat tumuli. O structură tumulară a fost descoperită şi la Medieşu Aurit (Dealul Acastăului), în apropierea căreia a fost identificată şi o cetate preistorică. De asemenea, la intrarea în Pir există un tumul „uriaş”, cu înălţimea de 10 metri, dar şi alte câteva formaţiuni mai mici. Apoi, tumulii de la Ghenci, Andrid şi Carei sunt alte structuri care îi pun pe gânduri pe specilişti.
Potrivit specialiştilor, formaţiunile tumulare (n. r - movile artificiale, conice sau piramidale, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate le înălţau deasupra mormintelor) sunt caracteristice pentru multe culturi antice din toată lumea, ele fiind ridicate din neolitic nu numai în scop funerar, ci şi ca observator astronomic.
De la directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, dr. Liviu Marta, am aflat că pe raza judeţului Satu Mare au fost identificate sute de structuri tumulare, dintre care aproximativ 200 se găsesc în Valea Ierului, considerată ca fiind zona cu cea mai mare densitate în ceea ce priveşte aceste piramide ciudate.
Complexe funerare sau piramide?
Asemenea formaţiuni ciudate se găsesc şi în alte zone ale lumii, însă istoria oficială se rezumă să le numescă simplu „tumuli”, atribuindu-le aproape în exclusivitate un rol funerar.
Teoria este confirmată şi de Directorul Muzeului Judeţean, Liviu Marta, care susţine că aceşti tumuli au fost ridicaţi în epoca bronzului şi aveau un rol funerar.
„ Aceşti tumuli aveau un rol funerar, acolo fiind îngropaţi căpeteniile, cavalerii şi persoanele de vază din cadrul comunităţilor de acum multe mii de ani. Un tumul asemănător cu cele de la Hodod a fost studiat în judeţul Maramureş. Acesta se află într-un sat, în Bicaz, aflat în vecinătatea comunei Hodod, unde arheologii au descoperit un mormânt care se presupune că i-a aparţinut unei căpetenii de vază deoarece au găsit obiecte din os sculptate, dar şi multe alte artefacte de valoare. Mormântul datează din perioada 1.100-1.000 î.Hr. Avem un tumul de dimensiuni mult mai mari la intrarea în Pir, care are 10 metri în înălţime.Tumuli de dimensiuni mari sunt şi la Andrid şi Ghenci, dar şi în apropierea oraşului Carei”, spune Liviu Marta.
Tot de la directorul Muzeului am aflat că tumulii de pe raza judeţului Satu Mare aparţin mai multor populaţii. În primul rând, pe la 3.000 î. Hr. prin aceste zone au trecut aşa-numitele „populaţii de stepă” care construiau tumuli. Apoi, prin 1.500 î. Hr au venit populaţiile aparţinând epocii bronzului. “Spre exemplu, la Medieşu Aurit am descoperit Dealul Acastăului, un tumul datat pentru această perioadă (1.500 î. Hr.). Interesant este faptul că la Medieş, în apropierea acelui tumul, a fost descoperită şi o cetate preistorică”, mai spune Marta.
“Guruieţii”, construcţiile enigmatice de la Şona
Pe malul drept al Oltului, la 5 kilometri de oraşul Făgăraş, în satul Şona, dăinuiesc de mii de ani nişte ridicături de pământ enorm de înalte, care seamănă foarte bine cu nişte piramide.
„Guruieţii” de la marginea satului, aşa cum au fost numiţi de localnici, sunt încă o enigmă. În timp ce sătenii sunt convinşi că acestea sunt mână de uriaş, puţinii specialişti şi oameni de ştiinţă care au călcat pe aici susţin că movilele au fost ridicate de daci. Acestea au înflăcărat de ani de zile minţile specialiştilor şi amatorilor, care, mai mult, au lansat tot felul de afirmaţii şi ipoteze cu privire la ciudatele movile de pământ de la marginea satului Şona.
Aşezarea perfectă a piramidelor pe două linii paralele a fost unul din punctele de plecare care au dat naştere la speculaţii. În timp ce unii istorici susţin că sub acestea ar fi îngropate căpătenii ale celţilor, care au ajuns în Transilvania cu mult timp înainte de venirea dacilor aici, alţi cercetători spun că formaţiunile de pământ aparţin dacilor, întrucât aici au fost găsite bucăţi de ceramică din vremea dacică. Originea celor opt movile de formă conică şi alungită, ale căror vârfuri sunt rotunjite şi sunt îmbrăcate de iarbă, rămâne un mister.
Vă mai recomandăm
VIDEO Egipt, un amestec de istorie şi lux