Se menţine riscul de inundaţii pe Dunăre
0Debitul Dunării la Baziaş, locul de intrare al fluviului în ţară, este încă ridicat şi foarte mult peste mediile anuale ale lunii aprilie.
La staţia hidrometrică Gruia se constată că nivelul Dunării a depăşit cota de atenţie, de 610 centimetri, cu 80 centimetri. Dacă apele vor mai creşte cu 20 centimetri va fi atinsă cota de inundaţi. În context fenomenul respectiv se datorează debitului afluent la intrarea Dunării în ţară, secţiunea Baziaş, de 11.900 mc/s, cu 4.000 mc/s peste media multianuală a lunii aprilie, debitului defluent la Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier I, de 11.846 mc/s, şi celui de la Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier II, de 11.988 mc/s.
Conform informării hidrologice a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, în aval de Porţile de Fier II (kilometrul 863+358) debitele vor fi în creştere pe sectoarele Gruia-Bechet şi Brăila-Tulcea şi în scădere pe sectorul Corabia -Vadu Oii. De asemenea, nivelurile se vor situa peste: COTELE DE INUNDAŢIE la staţiile hidrometrice: Calafat (600+50), Bechet (600+58), Corabia (550+43), Tr.Măgurele (550+46), Zimnicea (610+36), Hârşova (610+34) şi Brăila (610+16); COTELE DE ATENŢIE la staţiile hidrometrice: Gruia (610+85), Giurgiu (570+59), Olteniţa (550+78), Călăraşi (550+47), Feteşti (565+81), Cernavodă (500+99), Vadu Oii (600+57), Galaţi (560+35), Isaccea (320+157) şi Tulcea (320+65).
Autorităţile fluviale au impus şi restricţii pentru zona Cazanelor Dunării.Convoaiele care traversează zona Cazanelor
Dunării au obligaţia să nu micşoreze viteza sub şase kilometri întrucât
din cauza curenţilor foarte puternici există pericolul ca acestea să se
accidenteze.În ultimii 10 ani, s-au înregistrat trei accidente cu pierderea totală a
mărfii şi chiar a navelor în acest punct. De altfel, zona Cazanelor
Dunării a fost dintotdeauna o piatră de încercare chiar şi pentru cei
mai experimentaţi navigatori.
Este vorba despre o restricţie determinată pe zona Cazane kilometru 964-975 în sensul că navigatorii nu au voie să scadă viteza pentru marş-amonte sub şase kilometri la oră. Este o cerinţă care este stabilită prin protocolul comun româno-sârb din 1977 şi care s-a dovedit a fi reală. Iar felul în care sunt reglate dimensiunile convoaielor pentru marş-amonte pentru una sau două barje trebuie respectat şi pentru aval pentru că forţa curentului este mare şi poate să arunce convoaiele. Convoaiele care ajung în zonă ancorează în zona kilometrului 963 şi 975, descompun convoaiele şi trec succesiv.