Video Cea mai spectaculoasă gară din Banatul montan, renovată după un secol și jumătate. „Palatul” de la Băile Herculane

Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire necesară modernizării gării din Băile Herculane, una dintre cele mai vechi și apreciate clădiri feroviare istorice din România, inaugurată în urmă cu un secol și jumătate.

Autorizația de construire pentru modernizarea Gării Băile Herculane a fost emisă la 10 februarie 2026 de către Ministerul Transporturilor. Ea vizează lucrări de arhitectură, lucrări de rezistență la clădiri, lucrări la instalațiile aferente clădirilor, precum și lucrări de protecție a mediului.

„Valoarea lucrărilor autorizate, fără TVA, este de 12.150.500 lei, reprezentând valoarea declarată de solicitant, înscrisă în cererea de autorizare și în devizul general”, arată documentul publicat de Ministerul Transporturilor.

Autorizația este valabilă 24 de luni și vizează proiectul „Modernizarea și reabilitarea a 47 de stații de cale ferată din România” – S.R.C.F. Timișoara, Lot 1, Stația C.F. Băile Herculane.

Durata de execuție a lucrărilor este de 24 de luni, de la data începerii efective a acestora, anunțată de constructori.

Gara istorică, degradată

Lucrările de modernizare a stației CFR Băile Herculane au fost scoase la licitație în 2024 de Societatea Regională de Căi Ferate Timișoara (SRCF), iar contractul a fost atribuit în 2025. Potrivit proiectului, clădirea de călători va fi restaurată cu ajutorul unor specialiști în monumente istorice și artă.

„Obiectivele proiectului sunt restaurarea și reabilitarea clădirii existente, monument istoric, restaurarea elementelor interioare și exterioare originale degradate (picturi inițiale, mozaicuri etc.), lucrări ce vor fi realizate de artiști plastici atestați pentru refacerea componentelor artistice. Sala de așteptare va fi amenajată în holul central, ghișeul pentru casa de bilete va fi refăcut după modelul inițial, iar ceasul și scara interioară vor fi restaurate”, arată SRCF Timișoara.

Corpul auxiliar al gării va deveni Centru de Instruire a personalului feroviar, iar fațadele și planșeul din zona de acces vor fi restaurate, acestea fiind singurele elemente valoroase, conform studiului istoric.

„Modernizarea ansamblului de clădiri din stația Băile Herculane prevede lucrări de restaurare și reconfigurare la interiorul și exteriorul celor două corpuri – clădirea centrală și clădirea auxiliară –, înlocuirea instalațiilor sanitare, termotehnologice și electrice, a instalațiilor de detecție și semnalizare la incendiu, reabilitarea peronului aferent liniei I, dar și facilități pentru persoanele cu dizabilități, în scopul îmbunătățirii condițiilor de exploatare și al asigurării unor servicii moderne publicului călător”, se arată în documentația proiectului.

Stația Băile Herculane, din județul Caraș-Severin, se află pe linia CF București Nord – Timișoara Nord – Jimbolia, în apropierea confluenței râurilor Cerna și Belareca și pe Drumul Național 6. Stația este amplasată pe o linie simplă, electrificată, fiind clasificată în rețea ca stație intermediară. Gara și clădirea personalului feroviar sunt monumente istorice.

„În prezent, stația de cale ferată Băile Herculane nu se ridică la standardele de interoperabilitate impuse transportului feroviar de călători, prezentând o serie de carențe în ceea ce privește confortul, accesibilitatea și exploatarea. Lucrările propuse au ca scop principal îmbunătățirea condițiilor de exploatare în stații și furnizarea de servicii de calitate pentru călători”, se arată în documentația proiectului.

Emblema căii ferate din Banatul montan

Gara din stațiunea Băile Herculane a fost inaugurată la 20 mai 1878, odată cu linia de cale ferată Timișoara – Caransebeș – Orșova. Primul tronson al căii ferate care traversa regiunea Banatului, Timișoara – Lugoj – Caransebeș (97 de kilometri), a fost realizat în perioada 1874–1876.

„Mai dificile au fost problemele tehnice pentru construirea liniei Caransebeș–Orșova (88 de kilometri), deoarece traseul ei, amplasat pe un teren muntos, a impus realizarea a 19 poduri mari de fier și a patru tuneluri, dintre care cel mai lung avea 898 de metri, la stația Poarta. Dificultățile au fost învinse cu cheltuieli de 24.000.000 de florini austrieci, iar la 20 mai 1878 calea ferată Caransebeș–Orșova a fost dată în exploatare”, informa istoricul Dumitru P. Ionescu.

Pe întreg traseul au fost construite aproape o sută de poduri și podețe, unele foarte importante, mai ales cele peste Cerna, în zona Mehadiei.

„Sunt și mai numeroase tăieturile în munte și terasamentele artificiale. În majoritate terenul este nisip și calcar, dar apar și trahit și porfir. Și, mai dificil și costisitor decât toate, a fost protejarea liniei de viiturile de munte și de apele torențiale, prin ziduri solide de sprijin”, informa prea anului 1879.

La construcția căii ferate au fost implicați ingineri bavarezi și muncitori maghiari și români.

„La 1 mai 1879 s-a deschis și linia Orșova–Vârciorova (8 kilometri), realizându-se joncțiunea cu calea ferată București–Vârciorova (339 de kilometri), inaugurată la 5 ianuarie 1875. Astfel a fost creată marea arteră europeană Viena–București, care făcea legătura dintre Occident și Orient, dezvoltând considerabil circulația de mărfuri și de persoane”, nota istoricul Dumitru P. Ionescu, în lucrarea „Construirea căilor ferate din Banat”.

Gara din Băile Herculane se remarca prin arhitectura sa deosebită și înfățișarea luxoasă.

„Inginerul austriac Auguste de Serres Wieczffinski este cel care a desenat planurile clădirii, el fiind la acea vreme director al departamentului de construcții al Căilor Ferate Austriece. Tot el a proiectat și clădirea Gării de Vest din Budapesta. Construită în stil baroc, împodobită cu marmură, gara din Băile Herculane are drept sursă de inspirație pavilionul construit pentru împăratul Francisc I și Maria Terezia, în 1759, în centrul grădinii zoologice de la Schönbrunn, la Viena”, arată istoricul stației CFR, prezentat pe pagina Primăriei din Băile Herculane.

Arhitectura sa a fost inspirată din înfățișarea unui pavilion imperial vienez. Clădirea barocă impresionează prin cupola sprijinită pe două coloane, împodobită cu picturi inspirate din mitologia romană și acoperită cu țiglă policromă. Gara ar fi fost folosită inițial ca reședință de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei (1830–1916).

Și peronului stației CFR i-a fost acordată, în trecut, o atenție deosebită. Mai multe coloane paralele cu linia ferată au fost îmbrăcate în liane, pentru a forma o boltă de verdeață sub care călătorii găseau umbră răcoroasă. Dincolo de linii, muntele abrupt, acoperit de pădure, conturează priveliștea relaxantă a vechii gări.

Gara, poarta de intrare în stațiunea legendară

La sfârșitul secolului al XIX-lea, gara devenise un loc de întâlnire al regilor și o destinație populară pentru cei care veneau la Băile Herculane cu trenul care lega Orșova de Timișoara. De la gară, călătorii își continuau drumul cu trăsurile spre centrul stațiunii.

„Ajuns călătorul la gara Băilor Herculane, măreață prin aspectul său, are la dispoziție trăsuri pentru 1 florin și omnibus pentru 50 kreițari de persoană. Trecând apoi podul Pribo de pe Belareca (Râul Alb), intră în valea Cernei. Drumul e cât se poate de bun. O șosea netedă ca palma și albă, de parcă-i văruită, șerpuiește pe malul Cernei, lăsând în dreapta satul Pecinișca, a cărui biserică, cu turnul alb și înalt, se zărește din depărtare.vPe această vale largă au intrat romanii cu cuceririle lor, de la Drobeta, pe Diema, în sus, la Ad Medium spre Tapae. Tot pe aici au intrat și turcii, iar în 1735 contele Hamilton, mergând pe Cerna în sus, a descoperit pentru a doua oară apele calde, uitate în cursul timpului din pricina vitregiei împrejurărilor. Căci, pe drept cuvânt, Băile Herculane datează din 1735, deși are o istorie ce coboară până în epoca romană”, nota ziarul Lupta, în 1893.

Centrul stațiunii fusese reamenajat cu clădiri luxoase, care adăposteau băi termale, frecventate de boierimea română și de elita austro-ungară. În secolul XX, gara a continuat să fie un punct de atracție al stațiunii. Trecerea timpului și declinul transportului feroviar de călători după 1990 i-au diminuat însă popularitatea.