Cât de nocive sunt torturile şi prăjiturile din magazine. Aditivii de conservare pun cele mai mari probleme sănătăţii
0Asociaţia Pro Consumatori a analizat oferta de dulciuri din 20 de cofetării, precum si compozitia mixurilor pentru prăjituri comercializate în structurile de tip hipermarchet.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Specialiştii APC România arată că tortul continuă să fie respectat ca produs de ocazie specială, însă prăjiturile au ajuns să intre în categoria alimentelor consumate în exces, îndeosebi de către femei şi copii, cu tot felul de efecte nedorite pentru sănătatea consumatorilor.
Ca produs alimentar, torturile şi prăjiturile au valoare energetică ridicată (350-650 kcal/100g produs, dar şi peste acest palier valoric) şi valoare nutritivă complexă. Predominanţa glucidelor asigură o eliberare facilă şi rapidă a energiei în urma consumului.
"Există o tot mai susţinută dispută în legătură cu potenţialele riscuri pe care le presupune consumul de prăjituri şi torturi cumpărate, dispută în care se evidenţiază o clară avantajare a dulciurilor pregătite în casă. În dezbatere sunt aduse felurite argumente, între care se detaşează două categorii clare:aspecte centrate pe sănătatea consumatorilor; aspecte economice (unele din perspectiva afaceriştilor din domeniu, altele din perspectiva consumatorilor). În prima categorie se regăsesc frecvent avertizări asupra excesului de dulce în consumul tuturor categoriilor de vârstă şi trebuie să observăm că atâta dulce cât se consumă în ultimele decenii nu a mâncat fiinţa umană nicicând. La această situaţie au contribuit deopotrivă predilecţia naturală a omului pentru dulce şi încurajarea peste limitele raţionalului a consumului de dulce din partea mediului de afaceri. În categoria a doua trebuie să înţelegem că mediul de afaceri are tot interesul menţinerii unui volum mare de vânzări de produse dulci, folosindu-se, fără prea multe probleme de conştiinţă (deseori, mai corect ar fi: fără niciun scrupul) de tot felul de sloganuri care au mare priză la copii, iar în destul de multe cazuri chiar de exagerarea unor opinii venite din partea specialiştilor (nutriţionişti şi lumea medicală, în general) conform cărora trebuie consumate multe dulciuri", arată conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Raportul APC scoate la iveală faptul că pentru reducerea perisabilităţilor producătorii folosesc deseori aditivii de conservare (amelioratori, stabilizatori, conservanţi) care prelungesc duratele de păstrare.
„Prăjiturile comercializate în unităţile de alimentaţie publică conţin chimicale din belşug. Afacerea cu dulciuri este profitabilă pentru acei comercianţi care folosesc mixuri de ingrediente achiziţionate din hipermarket, care prin compoziţia lor fac ca dulciurile respective să reziste în vitrina frigorifică câteva săptămâni. Le recomand consumatorilor să cumpere prăjituri numai din acele cofetării care afişează următoarele informaţii despre prăjituri: data fabricaţiei, o declaraţie pe proprie răspundere prin care îşi asumă răspunderea că produsele comercializate corespund specificaţiilor tehnice de produs, denumirea prăjiturilor, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele cu efect alergogen (gluten, ouă şi derivate, arahide şi produse derivate, soia şi produse derivate, lapte şi produse derivate, fructe nucifere, seminţe de susan şi produse derivate) şi temperatura de păstrare. Prăjiturile fiind produse dorite de copii, cofetăriile sunt obligate să atragă atenţia părinţilor prin afişe amplasate în zone vizibile pentru aceştia, în situaţia în care folosesc coloranţi alimentari (E 102, E 110, E 104, E 122, E 124 şi E129), care pot afecta negativ atenţia copiilor. Toate aceste informaţii coroborate cu termenul scurt de valabilitate (2-5 zile) ne pot da indicii despre cât de naturale sunt aceste produse”, mai spuneconf. univ. dr. Costel Stanciu.
Aici găsiţi întregul raport al APC România.