VIDEO Inima albastră a Parângului sau „marea din vârful munţilor“, filmată cu drona

Lacul de acumulare situat la cea mai are altitudine din România se află în judeţul Vâlcea, într-un peisaj ce-ţi taie răsuflarea. Vidra este, de asemenea, cel mai mare lac din cadrul amenajării hidroenergetice Lotru – Ciunget, iar barajul său este unicat - fiind sigura construcţie hidrografică de acest gen formată din anrocamente – pietre, lemn, lut, nu din beton.

Fondat în 1972, lacul antropic - creat artificial de către om pentru acumulare, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1000 de hectare şi 9 kilometri , fiind înconjurat de păduri de molid. 

Lângă lac se află Ski Resort Transalpina, cel mai mare domeniu schiabil din România, iar foarte aproape, la Obârşia Lotrului, cea mai înaltă şosea din România - Transalpina.

Lacul Vidra este situat la altitudinea de 1289 m în Munţii Lotrului. Reprezintă principala sursă de apă pentru alimentarea celei mai mari Hidrocentralei Subterane Ciunget. Barajul se află la 4 km de staţiunea Vidra, o zonă care a început să fie amenajată pe vremea comunismului, fiind gândită pentru a fi gazda unei ipotetice Olimpiade de Iarnă, iar după Revoluţie a fost lăsată în paragină. Panorama compensează însă din acest neajuns.

Pe malul opus, captările din reţeaua de nord aduc în lac apele adunate în galerii sub forma unei cascade vizibilă când nivelul apei este scăzut. În Vidra sunt se adună apa din mai multe râuri şi pârâuri, printr-un sistem format din nu mai puţin de 81 de captări - o adevărată minune inginerească - grupate în trei ramuri: cele de nord şi de sud sunt gravitaţionale şi cu pompaj, iar cea de vest doar gravitaţională.

Imaginile de mai jos, surprinse cu drona de Costin Alexandru Costea şi postate pe Youtube, vin să demonstreze frumuseţea unui loc unic în ţară, din foarte multe aspecte, neexploatat la adevărata lui valoare.

Un sfert din cantitate provine din apele Lotrului. Iar printre captări se numără şi apa din lacurile Petrimanu şi Galbenu.

Barajul de la Vidra are peste 120 de metri înălţime. Cota coronamentului îl situează pe locul 3 în ţară, după cele de la Bolboci şi Galbenu.

Un drum betonat, duce la fosta Carieră „Chioara”, locul de unde s-au extras blocurile de piatră pentru baraj.

Legende despre mine de aur secrete, exploatate cândva, în preajma celor mai mari deflagraţii mondiale, despre nazişti şi prizonieri dinamitaţi împreună cu mina, sunt peste tot în zona Munţilor Căpăţânii, Lotrului şi Latoriţei, despre care se spune că ar ascunde cele mai mari comori ale ţării.

La fel de prezente sunt şi poveştile cu haiducii care au trăit în zonă şi de la care s-a dat numele râului şi al munţilor – Lotru: Voinea, Ciungu, Mălai şi Breazu. Primul era un bărbat frumos şi voinic, al doilea şi-a pierdut o mână într-o luptă, al treilea era risipitor, iar ultimul - iute la mânie. 

Cei patru lotri furau de la bogaţi şi dădeau la săracii. Printre victimele lor au căzut şi nişte fetişcane care supărate de nestatornicia haiducilor au cerut unei bătrâne din zonă o licoare care să-i facă să se aşeze locului. 

Fetele au turnat poţiunea în apa în care se scăldau lotrii care, până la urmă, şi-au întemeiat familii pe Valea Lotrului şi aşa au dat naştere localităţilor: Voineasa, Ciunget, Mălaia şi Brezoi.

Revenind la lac, barajul este amplasat pe Râul Lotru, în Cheile Vidrei. Distanţa până la binecunoscuta staţiune Voineasa este de aproximativ 30 km. 

Barajul Vidra cel care a determinat apariţia impresionantului lac a fost construit între anii 1966 – 1973. În apropiere se află punctul de vărsare a pârâului Tunari în râul Lotru. Apele lacului au un volum impresionant, ca cel al Lacului Izvorul Muntelui (Bicaz) şi al Lacului Vidraru.

În aval de baraj, Lotrul nu mai curge în albia sa naturală. O galerie subterană îl conduce spre Hidrocentrala Ciunget. Astăzi pe vechea vale curge un râu nou, format din apele de pe versanţii Munţilor Lotrului şi Latoriţei.

Hidrocentrala Ciunget, pe care o alimentează cu debit constant lacul Vidra, este a doua mare amenajarea hidroenergetică a ţării, după Porţile de Fier, fiind situată în aval, la ieşirea Latoriţei din defileu. Construită sub un munte, are o putere instalată de 550 MW. 

Cel mai mare volum înregistrat la Vidra a fost de 370 milioane mc şi cel mai mic de 40 milioane mc.

Aerul din zonă este puternic ozonificat, fiind unul din puţinele locuri din România cu grad de poluare zero.