VIDEO FOTO Documentar din 1967 despre Transalpina construită de legiunile romane: „Nu scăpaţi ocazia de a escalada Carpaţii pe 4 roţi!“
0Cea mai înaltă şi spectaculoasă şosea din România are o istorie incredibilă. Transalpina este unul dintre cele mai vechi drumuri din Europa, fiind construit strategic de legiunile romane. Un documentar filmat în 1967 de British Pathé se doreşte o „pledoarie în imagini” pentru şoseaua românească.
Frumuseţea peisajelor mirifice şi poveştile milenare i-au atras pe britanici, care au realizat un documentar în urmă cu peste 5 decenii, pe Transalpina.
Traseul porneşte din Novaci-Şugag, iar scurtmetrajul prezintă cadre „din şi cu o maşină care merge pe cel mai înalt drum din România”, explică realizatorii de la British Pathé.
„Drumul urmează crestele munţilor prin locuri de splendidă frumuseţe. Notaţi că toate acestea sunt filmate în iulie, când dumneavoastră vă topeaţi de căldură în Bucureşti. După ce v-a purtat la 2.200 m înălţime, şoseaua coboară la Obârşia Lotrului! Posesori de autoturisme, nu scăpaţi ocazia de a escalada Carpaţii pe patru roţi!”, este îndemnul voice-over-ului, după ce cadrele surprind munţii acoperiţi de zăpadă.
Istoria celei mai înalte şosele din România este la fel de incredibilă ca şi peisajele spectaculoase pe care le oferă, având rădăcini mult mai vechi decât Transfăgărăşanul.
„Poteca Dracului” sau Drumul Regelui” leagă patru judeţe pe crestele munţilor: Vâlcea, Alba, Hunedoara şi Gorj, având cea mai înaltă altitudine în Pasul Urdele, la 2.145 m şi nu mai puţin de 148 km lungime.
Un geograf anonim din Ravena l-a menţionat prima dată sub numele de „Coridorul IV strategic roman”, care era alcătuit din două segmente: unul pe linia Masivului Parâng, ocolind Grupa Retezat - Godeanu, iar altul paralel cu Oltul, până la Dunăre. Unele surse pretind că ar fi fost construit pentru cucerirea Sarmisegetuzei, de către legiunile romane, între 101 şi 104.
Cel mai mult a fost însă folosit de către ciobani în transhumanţa lor, inclusiv de către cei care au fugit de secole din Ardeal din cauza catolicizării forţate impuse de imperiul austro-ungar.
Habsburgii, aşa cum preciza şi istoricul Constantin C. Giurescu în „Istoria Olteniei supt austrieci (1718-1739)” au început construirea unui drum transcarpatic pe vechea fundaţie a drumului, în 1731.
Ulterior, faima de „Drumul Regelui” a căpătat-o în Primul Război Mondial, când anumiţi autori susţin că s-a început reabilitarea sa la cererea Regelui Ferdinand, în 1914, între Rânca - Gorj şi Valea Măceşului - Alba, iar alţii amintesc de nemţi că l-au pietruit tot din raţiuni strategice, pentru alimentarea frontului de vest.
Şi la pietruirea din cel de-Al Doilea Război Mondial sunt pomeniţi nemţii, cert este că Regele Carol al II-lea a cerut reabilitarea vechiului drum strategic pentru transportarea artileriei între Valahia şi Ardeal. La inaugurare, alături de Carol al II-lea şi premierul Gheorghe Tătărescu, a fost prezent şi viitorul Rege Mihai I.