Skateboard-ul zburător, invenţia care a bulversat America. Cine sunt românii din spatele dispozitivului inspirat de un film
0După ce au construit şi lansat din largul Mării Negre prima rachetă românească, inginerii de la Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) sunt pe cale să dea lovitura în Statele Unite cu un skateboard zburător.
Placa zburătoare gândită de români este asemănătoare unui dispozitiv din filmul “Back to the Future” (n.r. - „Înapoi în viitor“), are aproape 300 de cai putere şi poate susţine o greutate de până la 100 de kilograme, oferind o autonomie de zbor de circa şase minute. Cei interesati pot controla ArcaBoard şi cu ajutorul telefonului mobil.
“ArcaBoard este echipată cu 36 de ventilatoare antrenate de motoare de mare putere. Având 272 de cai putere, ArcaBoard este mult mai puternică decât marea majoritatea a automobilelor. Am reuşit să integrăm toate această putere într-un vehicul extrem de uşor şi subţire, cum nu s-a mai văzut vreodat”, explică inginerul Paul Răduţ, într-un clip de promovare a dispozitivului.
Dispozitivul a fost lansat în Statele Unite în Ajunul Crăciunului şi a stârnit deja interesul americanilor, dar şi destule controverse în rândul pasionaţilor de tehnologie. Deocamdată, skateboardu-ul poate fi folosit doar pe suprafeţe plane, iar autonomia scăzută reprezintă o problemă, susţin unii dintre cei care au vizionat clipul de promovare.
”Traim într-o lume în care tehnologiile sunt duse la extrem şi lumea deja s-a obişnuit cu asta. Ne asteptăm să vedem din ce în ce mai multe realizari tehnice care mai ieri erau de domeniul SF- ului. Dupa lansarea produsului, acoperirea media pe plan global a fost uriasă, iar opiniile diversificate au aparut si ele. Marea majoritate saluta aceasta inovatie tehnologică, care deschide o noua era a vehiculelor aeriene personale. Sunt şi sceptici sau cârcotasi, care declară că e ceva necurat şi care spun că este ceva extrem de uşor de realizat şi că mai bine nu ne mai oboseam. Scopul ArcaBoard este productia in serie, castigurile fiind destinate finantarii programului spatial al ARCA Space Corporation”, spune Elena Popescu, PR manager la ARCA Space.
Românii au însă planuri mari cu dispozitivul care, dacă va fi produs în serie, va costa aproximativ 20 de mii de dolari.
S-au stabilit în America în urmă cu un an
ARCA a fost înfiinţată în 1999 de vâlceanul Dumitru Popescu, student pe atunci la Sibiu. Inginerii de la ARCA s-au făcut remarcaţi prima oară în 2010, când au lansat HELEN 2, prima rachetă spaţială românească, proiect înscris şi în competiţia internaţională Google Lunar X Prize.
Doi ani mai târziu, românii au inventat un balon solar destinat lansării unei rachete spaţiale şi au testat Air Strato, primul avion electric românesc. Tinerii cercetători au lucrat ani buni într-un atelier din comuna vâlceană Păuşeşti-Măglaşi, dar în urmă cu un an au luat hotărârea să se mute în SUA, în speranţa că vor obţine mai uşor sprijinul financiar necesar dezvoltării proiectelor la care lucrează.
”SUA este o tara care se înclină înaintea inteligenţei oamenilor şi o susţine fără a o pune la îndoiala. De aceea are un grad de evoluţie atât de ridicat. Riscă, dă credit inteligenţei umane şi are succes defiecare dată. Am menţinut o relatie cu SUA din anul 2004, odată cu înscrierea în competiţia americană de astronautică Ansari X Prize. Relaţiile anterioare, proiectele inovatoare, consecventă ARCA si seriozitatea echipei a determinat autorităţiile americane să sustină fondarea şi stabilirea companiei ARCA Space Corporation.Aici e suficient să ai o idee geniala şi statul sau investitorii o susţin automat. În România ai mai mult de o idee, vii în întampinarea autorităţilor sau companiilor cu proiectul şi ţi se întoarce spatele”, susţine Elena Popescu.
Din păcate pentru România, echipa de ingineri nu intenţionează să revină pe plaiuri natale prea curând:
“O revenire în România este improbabilă acum. Ar trebui să se schimbe mentalitatea autorităţilor şi a oamenilor de afaceri, acestia să dorească să construiască ceva în beneficiul şi spre evoluţia societăţii, nu doar să-si conserve sistemele pentru siguranta personală. Să fie mai puţin aroganţi şi mai mult vizionari, mai putin critici şi mai mult constructivi”