FOTO VIDEO Mănăstirea Arnota, una din meteorele României. Cum arată superbul lăcaş de cult filmat din dronă
0Aflată la 840 de metri altitudine, Mănăstirea Arnota din judeţul Vâlcea, ctitorie a lui Matei Basarab, reprezintă una din „Meteorele” României, iar legendele care o înconjoară merită rememorate. O filmare făcută cu drona scoate în evidenţă amplasarea deosebită şi panorama unică.
Încă de la începutul secolului al XV-lea, pe Muntele Arnota din judeţul Vâlcea se întemeiase vatra unei sihăstrii. Câţiva călugări din Lavra Bistriţei doreau să se retragă din furnicarul obştei mari. Au luat potecile codrilor până când au găsit un loc potrivit să ridice o biserică din lemn cu hramul „Înălţarea Domnului”.
Sihăstria „Legămintele Leonului”, aşa cum o găsim în cronicile vremii, este de fapt sihăstria de pe Muntele Arnota, susţine stavrofora Ambrozia Rucăreanu. La sfârşitul secolului XV era o bolniţă pentru sihaştri.
Legenda spune că în anul 1633, Matei Basarab a aflat, la scurtă vreme după ce a urcat pe tronul Ţării Româneşti, că turcii îi vor capul. Înştiinţat din vreme şi întovărăşit de câţiva curteni, domnitorul a fugit de la Târgovişte la Curtea de Argeş. Turcii au fost amăgiţi, schimbând ascunzătorile. Au luat-o prin munţi, au ajuns la Cozia, după care tot prin munte au ajuns la Iezer şi Bistriţa. De aici, s-au avântat pe culmile Munţilor Căpăţânii. N-ar fi reuşit să scape de sabia turcilor, dacă un arnăut, angajat gardă de corp pentru boieri, nu i-ar fi luat locul domnitorului. Şi-au schimbat hainele între ei şi aşa a scăpat voievodul. Drept mulţumire, Matei Basarab a construit biserica din zid şi de atunci schitul s-a numit Arnota.
În 1974 când s-au demarat lucrările de consolidare a acestui monument istoric, la temelia bisericii s-au descoperit temeliile altor biserici mai vechi, chiar şi una din lemn, ctitorită de tatăl lui Matei Basarab, Danciu din Brâncoveni, aflăm de la directorul Direcţiei de Culte Vâlcea, prof. dr. Florin Epure.
Prima atestare a acestei mănăstiri este de la 11 iulie 1636, într-un hrisov al lui Matei Barasab.
Dintre toate ctitoriile, Arnota a fost cea mai îndrăgită de Matei Basarab, motiv pentru care a înzestrat-o cu multe averi şi danii. Osemintele tatălui său, Danciu, au fost aduse aici de la Alba Iulia şi înhumate în pridvorul bisericii.
Printre darurile făcute de Matei Basarab bisericii se află şi o serie de moaşte cumpărate „pe bani grei”, de la Muntele Athos. Ele au luat apoi calea tezaurului românesc spre Rusia, şi au fost printre puţinele lucruri returnate de ruşi.
Tabloul votiv de pe pereţii bisericii certifică faptul că biserică a fost construită ca necropolă a familiei.
Ulterior, Constantin Brâncoveanu a adus o serie de contribuţii bisericii. Catapeteasma lucrată în lemn de tei aurit dăruită de domnitor mănăstirii Arnota se află acum expusă la Muzeul de Artă din Bucureşti, după ce a trecut printr-un proces major de restaurare.
În anul 2000, mănăstirea a cunoscut o reabilitare din temelii.