FOTO Trovanţii, în presa internaţională de specialitate. Misterioasele pietre vii din România: cresc şi se mişcă
0Unul dintre cele mai importante site-uri care publică ştiri legate de fenomenele geologice din întreaga lume a publicat un material despre trovanţii din Costeşti - Vâlcea, cunoscuţi drept „pietrele vii” ale României.
Cei de la „Geology In” vorbesc despre procesul prin care formaţiunile de piatră din Costeşti - Vâlcea par să crească şi să se modifice, explicând uimitorul fenomen geologic care duce la formarea acestora,
Trovant este sinonim cu termenul german „Sandsteinkonkretinen”, ceea ce s-ar putea traduce ca „nisip cimentat”.
Se ştie despre aceste fascinante „pietre vii” că au un miez de piatră cu o coajă exterioară de nisip, iar după o ploaie torenţială se formează mici pietre pe rocile deja existente, care le fac să fie numite „pietre crescătoare”, remarcă cei de la Geology In.
Cel mai interesant aspect la aceşti trovanţi este faptul că, atunci când sunt tăiaţi, prezintă nişte inele sferice şi elipsoide similare cu cele ale unui trunchi de copac. Se crede că aceste roci crescânde arătau identic şi chiar se mişcau precum rocile alunecoase din Valea Morţii.
Pietre care cresc şi... se mişcă?
Au existat puţine studii despre originea acestor pietre în creştere ale României, dar există mai multe ipoteze, unele dintre ele chiar fantastice, mai spun cei de la Geology In. Conform Congresului Geologic Internaţional desfăşurat la Oslo în 2008, „Trovanţii” au fost consideraţi, neadecvat, drept „concreţii (formaţiuni) de gresie”. Studiul acestora a început în zona Carpaţilor, încă din 1883 (Cobălcescu), iar până în 1900 Koch şi-a exprimat o serie de opinii cu privire la originea lor.
S-a constatat că nu există o diferenţă mineralogică între aceste pseudoconcreţii şi nisipurile înconjurătoare. Potrivit unor rapoarte, a existat un bazin de sedimentare în această zonă cu aproximativ 6 milioane de ani în urmă, iar trovanţii nu erau identici şi puteau fi găsiţi în asambluri complexe de doi sau mai mulţi trovanţi.
„Conform ipotezei la care s-a ajuns în cadrul congresului, Trovanţii României reprezintă texturi diagenetice (diageneza reprezintă modificările fizice şi chimice apărute în sedimente între perioada de depunere şi solidificare - n.r.) care reflectă condiţiile paleodinamice (paleoseismice) şi corespund unor tasări specifice ale sedimentelor nisipoase care conţin substanţe (în special carbonaţi) acumulate în nisip, care în timpul şocurilor seismice importante şi sub influenţa forţelor interne de coeziune, ele au avut tendinţa de a forma forme sferice”, mai explică cei de la Geology In.
Forţa de gravitaţie, şocurile seismice, forţele de coeziune ale substanţelor (în special tensiunea superficială) şi rezistenţa de aderenţă dintre granulele de nisip şi lichid se consideră că ar fi implicate în acest proces. Trebuie remarcat faptul că această ipoteză privind originea seismică a trovanţilor este foarte bine susţinută de multe experimente de laborator.
Se crede că trovanţii cu formă sferică perfectă se datorează marilor magnitudini şi duratelor din timpul cutremurelor, când avea loc deformarea suprafeţei terestre şi degradarea geologică. În România există numeroşi trovanţi de diverse forme. În ceea ce priveşte creşterea acestor „pietre vii”, se crede că acestea pot să devină treptat mai mari în urma absorbţiei apei, „în acest caz motivul pare să fie acumularea şi depunerile de minerale cimentate din apele bogate de ploaie în carbonat de calciu”.
Se mai bănuieşte că această creştere a trovanţilor din România are la bază o reacţie chimică între „straturile de depozite şi carbonaţii minerali din apa de ploaie”.
Altfel spus, trovanţii cresc lor în volum datorită concentraţiei mari de săruri minerale din „amestecul” de gresie format din stratificări complexe ale nisipului cimentat cu carbonat şi ape calcaroase. Când apa de ploaie vine în contact cu aceste substanţele chimice, determină o creştere bruscă a presiunii interne care duce la mărirea lor.
Atracţie turistică
Din cauza acestor fascinante „roci vii” care par să crească, situl a devenit o atracţie turistică extraordinară în România. Pentru protejarea acestor neobişnuite creaţii geologice, Rezervaţia Naturală „Muzeul Trovanţilor” administrată de Asociaţia Kogayon în judeţul Vâlcea, din 2004 şi este acum sub patronajul UNESCO, aici găsindu-se cea mai mare concentrare de astfel de formaţiuni geologice din România.