FOTO Drumul spre Athosul românesc va fi refăcut, iar ruta spre Transalpina - DN 7 A, plombată în mare parte, pe alocuri este plină de cratere

Drumul către Athosul românesc, aşa cum i se mai spune Mănăstirii Frăsinei, intră într-un proces de modernizare cu fonduri guvernamentale, în timp ce pe drumul naţional care leagă patru judeţe şi duce spre Transalpina şi o serie de obiective turistice montane - DN 7 A - încă sunt probleme. De 25 de ani se realizează numai „plombări”, motiv pentru care turismul are extrem de suferit.

GALERIE FOTO

În urmă cu o săptămână a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie privind drumul către Mănăstirea Frăsinei - Vâlcea, lăcaşul sfânt cu acelaşi rit ca şi cel de pe Muntele Athos. 

Peste 13 km vor fi refăcuţi cu aproape 10 milioane de euro, în următorii doi ani, fonduri în care este inclusă şi proiectarea. Drumul Judeţean 658 care pleacă din DN 7, traversează comuna Muereasca şi ajunge la Mănăstirii Frăsinei, va fi recondiţionat în cadrul unui proiect prin PNDL 2.

Lucrarea prevede modernizarea întregii porţiuni de drum cu un nou covor asfaltic, refacerea podurilor şi podeţelor, jumătate dintre cele 10 poduri fiind reconstruite, rigole, trotuare, consolidarea zonele cu risc de alunecare şi iluminat fotovoltaic.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Rădulescu a ţinut, ca la semnarea contractului, să-i mulţumească întâi lui Dumnezeu pentru că „lucrurile le facem cu voia Lui şi cu ajutorul oamenilor” şi apoi Guvernului pentru banii alocaţi, şi să ceară scuze anticipiat, pentru disconfortul care va fi creat, atât localnicilor cât şi turiştilor. 

Mănăstirea Frăsinei este al doilea lăcaş creştin ortodox din lume, după Athos, unde accesul femeilor nu este permis, iar rânduielile sunt la fel ca cele de pe Muntele Sfânt, fiind unul din cele mai vizitate obiective monahale din judeţul Vâlcea şi din România. Este ctitorie a Sfântului Calinic de la Cernica, episcop al Râmnicului în secolul al XIX-lea, cel care a interzis femeilor să treacă de hotarele parohiei, ridicată în jurul unui schit din 1710.

DN 7 A - reparaţii de asfalt pe porţiunea din Vâlcea, gropi pe porţiunea din Hunedoara 

Mai la nord, în munţi, există un drum naţional care leagă mai multe judeţe: Vâlcea,  Alba, Gorj şi Hunedoara. Este vorba despre DN 7A care porneşte de pe Valea Oltului (DN 7 / E 81), se contectează la Transalpina - cel mai înalt drum asfaltat din România - şi ajunge pe Valea Jiului. Starea acestei artere rutiere a fost mereu subiect de discuţie în ultimii ani, chiar dacă este una dintre cele mai pitoreşti din ţară.

În cursul acestei săptămâni a avut loc o  întâlnire la Obârşia Lotrului, în judeţul Vâlcea, cu prefecţii judeţelor Vâlcea, Hunedoara şi Alba, şefii de poliţie rutieră - inclusiv din Gorj, precum şi conducerea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), reprezentată de către directorii regionali ai Direcţei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova (DRDP).

Cu această ocazie a fost evalutată starea DN 7 A şi s-a discutat din nou despre porţiunea Brezoi (Vâlcea) - Petroşani (Hunedoara) şi a aplicarea de marcaje rutiere, în perspectiva viitorului sezon de schi de la domeniul Vidra, stabilindu-se care sunt intervenţiile de urgenţă ce trebuie executate în vederea pregătirii drumului pentru iarnă: repararea unor podeţe rupte, astuparea unor gropi, semnalizarea rutieră a zonelor periculoase

Porţiunea dinspre Vâlcea a suportat în ultimele două luni o serie de lucrări de reparaţie cu mixtură asfaltică, între Malaia şi Obârşia Lotrului, după ce la finalul iernii trecute s-au primit o serie de plângeri de la turiştii veniţi la schi. 

În ciuda fondurilor alocate în acest an, lucrările nu au fost executate în totalitate. În 2016 se vorbea despre 15 milione de euro, bani veniţi de la Guvernul României prin Compania Naţională de Drumuri. Anul acesta, în februarie se alocau peste 300.000 de euro, iar la rectificarea din septembrie mai bine de 100.000 de euro. 

Cu toate acestea, drumul a fost într-o degradare continuă, până de curând şi a rămas aşa mai ales pe porţiunea din judeţul Hunedoara. Potrivit autorităţilor din zonă, însă nici un drumar nu a fost văzut la lucru, fapt ce le va determina pe acestea să ceară socoteală celor care au tărăgănat lucrările - în speţă constructorul care a justificat că fondurile sunt insuficiente pentru a-şi aduce utilajele din Bucureşti şi a face mobilizarea de şantier. 

Este vorba de firma Straco, despre care se ştie că se afla în insolvenţă şi a subcontractat la alte firme. Tocmai de aceea lucrările au fost executate de firme precum Strabag sau Semcor. 

Pe porţiunea din Hunedoara s-a asfaltat DN 7 A de la intersecţia cu Petroşani, o bună porţiune din Cheile Jieţului, până la Petrila. Drumul însă devine extrem de accidentat între Groapa Seacă şi intersecţia cu Transalpina, unde mai există şi pericolul de avalanşă. Reamintim că în vara lui 2014 drumul a fost rupt pe două porţiuni, din cauza apelor învolburate ale Jieţului, în urma unor precipitaţii abundente. 

Beneficiarul nu exclude şi posibilitatea de reziliere a contractului existent şi demararea procedurilor pentru o nouă licitaţie privind desemnarea antreprenorului care va prelua acest proiect pentru a-l duce la bun sfârşit, în aşa fel încât să fie gata până la sfârşitul lui 2019, dacă timpul o va permite şi nu vor exista contestaţii. 

Până atunci, DRDP Timişoara se va ocupa de întreţinerea şi deszăpezirea porţiunii dintre Petrila şi Obârşia Lotrului, iar DRDP Craiova - de restul. 

DN 7A are o lungime de circa 108 km şi face legătura între oraşele Brezoi - Vâlcea şi Petroşani - Hunedoara, trecând pe lângă Lacul Vidra şi Pârtia Transalpina Ski Resort, cea mai modernă din ţară. 

Artera care trece prin localităţile Voineasa şi Obârşia Lotrului este considerată una dintre cele mai importante rute de interes turistic care leagă zone turistice renumite din Parâng, Şureanu, Valea Lotrului, Valea Jiului şi Valea Oltului. Prin urmare, este absolut necesară pentru turiştii care se deplasează între domeniile schiabile din Valea Jiului, Vâlcea şi din Gorj, dar şi pentru turismul monahal din zonă.

Lucrările de reparaţii capitale au fost începute în anii 1992 - 1993. După 25 de ani, marile proiecte de infrastructură s-au transformat în peticiri, în mare parte din cauza lipsei resurselor financiare, iar când au existat acestea s-au dat cu ţârâita. 

Pârtia de schi de la Vidra se află pe domeniul schiabil Voineasa, în nord - vestul judeţului Vâlcea. Distanţa de la Voineasa până la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 km.

Ca şi Transfăgărăşanul, cel mai înalt drum asfaltat din România - Transalpina este închisă de luna trecută circulaţiei între Obârşia Lotrului - Vâlcea şi Rânca - Gorj.