FOTO Care este judeţul cu cele mai multe biserici şi mănăstiri din ţară. Nu este în Bucovina

Multă lume susţine că cele mai multe biserici şi mănăstiri se află în nordul ţării, fără să nominalizeze un judeţ anume. Adevărul este altul: judeţul cu cele mai multe biserici şi mănăstiri se află în Oltenia.

GALERIE FOTO

Informaţia ne-a fost confirmată de şeful Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure: „Mulţi zic că rivalizează cu nordul ţării, dar se referă la zonă, la Bucovina. Ori noi, aici, într-un singur judeţ avem cele mai multe mănăstiri, nu schituri şi mănăstiri, căci şi schiturile au fost transformate în mănăstiri. La nivelul anului trecut, aveam deja peste 35 de mănăstiri. Ştiu că sunt multe şi în Suceava, dar în Vâlcea sunt cele mai multe astfel de lăcaşuri de cult dintr-un judeţ”, ne-a declarat directorul de la Cultură, Florin Epure.

Acelaşi lucru a fost certificat şi de purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Râmnicului, pr. dr. Ştefan Zară, de la care am aflat că numărul mănăstirilor din judeţul Vâlcea este de 45. În ceea ce priveşte bisericile: „Numărul acestora este de 670, cu tot cu cele din mănăstiri şi cimitire”, ne-a precizat pr. dr. Ştefan Zară.

În Vâlcea sunt mănăstiri la fel de celebre precum cele din nordul ţării. Mănăstirea Horezu, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Cozia - ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, iar Mănăstirea Frăsinei - denumită şi „Athosul românesc”, este singura mănăstire din ţară unde se respectă canoanele de la „Sfântul Munte”, printre care şi acela care interzice accesul femeilor în zonă.

Mănăstirea Bistriţa adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul despre care se spune că aduce ploaia. Aici a fost surghiunit, de către Regele Mihai, mareşalul Ion Antonescu. Pe platoul de deasupra Mănăstirii Bistriţa se află Mănăstirea Arnota, ctitorie a lui Matei Basarab, ridicată pe locul unde se spune că s-a ascuns de turcii care voiau să-l ducă la Constantinopol, în urma unei bătălii pierdute. Istoria acestor două lăcaşuri este legată de istoria legionarilor. Bistriţa l-a adăpostit o perioadă şi pe Arsenie Boca.

O altă mănăstire, despre care se spune că este „sora Frăsineiului”, din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa, ca şi Bistriţa şi Arnota, ori Iezer şi Pahomie, este Mănăstirea Pătrunsa. Reprezintă unul dintre lăcaşurile de cult cel mai greu accesibile din ţara noastră, dar în ciuda acestui lucru, a devenit foarte îndrăgit în ultimii ani în rândul vedetelor din România. 

Mănăstirea Dintr-un Lemn - singura din ţară închinată marinarilor şi aviatorilor - a devenit celebră datorită bisericuţei construită dintr-un singur stejar secular şi a icoanei unice în ţara noastră, cu două feţe, despre care se spune că a fost găsită tot într-un stejar secular şi ale cărei dimensiuni sunt impresionante 1,20 m X 1, 60 m. În lume mai există trei astfel de icoane şi toate în locuri celebre din Israel, Rusia şi Turcia. 

Mănăstirea Cornet(u), de pe Valea Oltului, este singura din lume pe sub care trece trenul. Tot pe Valea Oltului, regăsim Mănăstirea Turnu - sau locul cu trei biserici, Mănăstirea Ostrov - cea mai veche mănăstire de maici din România şi singura aflată pe o insulă a unui râu interior - pe Olt. 

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai vechi, cunoscute şi mai speciale lăcaşuri de cult din judeţul Vâlcea.

În ultimii ani s-au construit şi alte noi astfel de lăcaşuri şi se construiesc în continuare, unele chiar în vârf de munte, cum este cazul Mănăstirii Vârful lui Roman (Alina), din Munţii Căpăţânii, de la 1700  altitudine şi a salbei de mănăstiri apărute în nordul judeţului, chiar pe „Drumul Aurului”, cum îi spun unii, referindu-se la fostele mine de aur din Munţii Lotrului şi Ţara Loviştei.